Ministerul Sănătății este obligat să actualizeze protocolul de tratament pentru COVID-19, după ce nici OMS nu mai susține folosirea a două medicamente controversate, unul pentru efectele severe adverse (Kaletra), altul pentru dovezile nesemnificative că îmbunătățește starea pacienților (Plaquenil). Chiar și acum, un pacient internat după un test pozitiv de Covid-19 în România primește automat măcar unul dintre cele două medicamente controversate, în condițiile în care sistemele de sanătate vest-europene au interzis de multe luni utilizarea lor în afara studiilor clinice.
„OMS nu mai recomandă două dintre medicamentele care au fost folosite destul de larg în prima parte a acestei pandemii, mă refer la hidroxiclorochină şi la combinaţia de antivirale cunoscută sub numele de kaletra. Aceste două produse făceau parte din protocoalele terapeutice care trebuiau comparate. Odată cu retragerea lor au rămas în discuţie doar două dintre medicamente, este vorba despre Remdesivir şi despre o formă de interferon, un imunomodulator antiviral. Din cauza asta OMS-ul şi-a reevaluat poziţia şi aşteptăm decizia finală încât să putem să începem studiul cu cele două variante de tratament. Nu are legătură doar cu România, practic în momentul de faţă acest studiu clinic este reevaluat şi urmează în principiu să se desfăşoare în ţările care au rămas doar cu cele două scheme terapeutice pentru comparaţie”, a declarat profesorul Alexandru Rafila, reprezentantul României la OMS pentru Mediafax.
În ultimul protocol, publicat în 7 august, Ministerul Sănătății din România menține ca tratament contra COVID-19 antiviralele controversate: hidroxiclorochină și combinația Lapinavir-Ritonavir (Kaletra), deși Franța, spre exemplu, a interzis prescrierea lor, în luna mai, în afara studiilor clinice. OMS a anunțat, câteva zile mai târziu, că renunță la cele două variante de tratament care se aflau de câteva luni pe lista de remedii verificate pe plan mondial prin studiul Solidarity. Deși în acest studiu erau înscrise doar patru spitale din România, Ministerul Sănătății a ales să exindă acest tratament experimental la nivel național, păstrând medicamentele controversate în protocoalele de tratament, deși alte sisteme medicale au renunțat la ele studiind efectele asupra propriilor pacienți (ex. Franța, Anglia). Unii medici români continuă să susțină eficiența acestor medicamente, deși mulți pacienți tolerează extrem de greu combinația de imunostimulatoare (Kaletra) care are ca efecte secundare depresia pulmonară, complicații renale, cardiace și chiar halucinații, până la comă.
România a devenit ţara europeană care a înregistrat cele mai multe decese cauzate de COVID-19 la fiecare 100.000 de locuitori în ultimele 14 zile, potrivit datelor actualizate, în 18 august, de Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), în timp ce Spania a înregistrat cele mai multe infecții, relatează agenția EFE citată de Agerpres.
Rata deceselor provocate de COVID-19 la 100.000 de locuitori în ultimele două săptămâni este condusă de România cu 3,1, urmată de Bulgaria (1,8), Luxemburg (1), Belgia (0,8) şi de Spania, Italia, Suedia, Polonia şi Portugalia (0,4).