Premierul israelian Benjamin Netanyahu a prezentat un plan amplu pentru viitorul Fâșiei Gaza după posibila dispariție a Hamas, schițând o strategie cuprinzătoare care cuprinde reforme în materie de securitate, guvernanță și educație.
Într-un document obținut de CNN și prezentat cabinetului de securitate al Israelului, planul lui Netanyahu presupune „demilitarizarea completă” a Fâșiei Gaza, alături de închiderea graniței sudice cu Egiptul. Această propunere marchează o schimbare semnificativă în dinamica regiunii, urmărind să acorde Israelului controlul deplin asupra punctelor de intrare și ieșire, gestionate anterior de Egipt prin punctul de trecere Rafah.
Planul, distribuit ca un cadru de discuții, subliniază intenția Israelului de a colabora îndeaproape cu Egiptul și cu Statele Unite în materie de securitate, deși detaliile privind aprobarea Egiptului rămân incerte.
Abordând disputele teritoriale de lungă durată, Netanyahu afirmă pretenția Israelului de a deține controlul de securitate asupra întregii zone aflate la vest de râul Iordan, care cuprinde Cisiordania, Israelul însuși și Gaza. Această poziție intră în conflict cu aspirațiile palestiniene de a avea un stat independent, evidențiind peisajul geopolitic complex.
Pe frontul civil, viziunea lui Netanyahu include o revizuire a sistemelor administrative și educaționale din Gaza. În special, planul propune întreruperea finanțării din Qatar către Gaza, ceea ce ridică întrebări cu privire la repercusiunile potențiale pentru Autoritatea Palestiniană, care, potrivit Statelor Unite, ar trebui să joace un rol principal în guvernarea Gaza.
Documentul pledează, de asemenea, pentru „de-radicalizarea” sistemului educațional din Gaza, cu scopul de a combate sentimentele antisemite percepute și ostilitatea față de Israel. În plus, Netanyahu reiterează poziția Israelului față de Agenția Națiunilor Unite de Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații Palestinieni (UNRWA), acuzând-o că sprijină terorismul și propunând înlocuirea acesteia cu alte agenții de ajutor internațional.
Cu toate acestea, fezabilitatea planului lui Netanyahu se confruntă cu un scepticism și o opoziție considerabile din partea principalilor actori. Secretarul de stat american Antony Blinken a respins deja ideea unei zone tampon, în timp ce Egiptul respinge controlul israelian asupra frontierei sale cu Gaza. În mod similar, Emiratele Arabe Unite solicită o cale clară către un stat palestinian, o perspectivă căreia Netanyahu i se opune categoric.
În plus, omiterea Autorității Palestiniene din plan ridică întrebări cu privire la rolul potențial al acesteia în viitoarea guvernare a Gaza. Preferința lui Netanyahu pentru dezmembrarea Hamas contrastează cu reticența din trecut de a considera Autoritatea Palestiniană drept o alternativă viabilă, subliniind complexitatea tranzițiilor potențiale de putere.
În contextul negocierilor în curs și al escaladării tensiunilor, obiectivul imediat al lui Netanyahu rămâne dezmembrarea Hamas și asigurarea eliberării ostaticilor. Cu spectrul unui nou conflict care se profilează, observatorii internaționali speculează cu privire la implicațiile planului lui Netanyahu și la ramificațiile sale mai largi pentru regiune.
Elena Cristea