Ancheta DNA Iaşi în cazul lui Nelu Tătaru a început acum 2 ani. Procurorii l-au filmat timp de 5 luni pe fostul ministru, cu mandat de supraveghere de la judecătorii Curţii Supreme de Justiţie. Procurorii sunt de acord cu Tătaru: „nu cere mită de la pacienţi, dar ia” – faptă încadrabilă la luarea de mită.
Procurorii DNA Iaşi au aflat, la începutul anului trecut, că în biroul lui Nelu Tătaru s-ar lua mită. Bănuiau că în general este vorba de bani, de sume mici, dar auziseră că se primesc şi alte foloase pentru ca Nelu Tătaru – deputat PNL, fost ministru al Sănătăţii, preşedinte al PNL Vaslui şi medic specialist în Blocul Operator al Spitalului Municipal „Dimitrie Castroian” din Huşi – să-şi îndeplinească, de fapt, atribuţiile de serviciu. Ar fi fost vorba de intervenţii chirurgicale, dar nişte sume s-ar fi perceput inclusiv pentru acordarea de concedii medicale care n-ar fi trebuit date.
Procurorii din DNA Iaşi au aflat că astfel de fapte s-ar fi petrecut şi cu un an în urmă, în 2022. Ca atare, din 31 ianuarie 2023 s-au sesizat din oficiu pentru potenţiale fapte de luare de mită în Spitalului Municipal „Dimitrie Castroian” din Huşi, potrivti Mediafax.
În mai 2023, procurorii DNA Iaşi extind ancheta şi pe fapte de dare de mită iar în septembrie 2023 aceiaşi procurori îşi mai extind încă o dată ancheta şi pe o presupusă faptă de abuz în serviciu comisă de Nelu Tătaru în legătură cu emiterea unui concediu medical. La acea vreme, un alt medic anestezist din spital – era şi el vizat de o presupusă faptă de luare de mită.
Din mai 2023, procurorii DNA Iaşi încep să folosească investigatori sub acoperire în spitalul din Huşi pentru a strânge date şi a vedea ce se întâmplă acolo cu adevărat.
O doamnă spune că i-a dat 100 de lei medicului Tătaru pentru o operaţie care tocmai avusese loc.
O altă doamnă al cărui soţ fusese operat de Nelu Tătaru spune investigatorului sub acoperire că i-ar fi dat fostului ministru 300 de lei. Femeia povesteşte atunci şi presupusul mod de operare al lui Tătaru: nu cere bani de la prima întâlnire, ci ulterior, după stabilirea gradului de complexitate al intervenţiei. Femeia mărturiseşte că i-ar mai fi dat mai demult nişte bani lui Nelu Tătaru: 200 de lei când socrul ei s-a operat la picior.
În februarie 2024, o altă persoană se duce la DNA Iaşi şi spune că mai multe cadre medicale din Spitalul Municipal din Huşi ar lua mită. Persoana îl indică procurorilor din nou pe fostul ministru, Nelu Tătaru, dar şi pe alte 2 persoane din spital. Persoana povesteşte la DNA că – în general – mita ar varia între 300 şi 200 de lei pe pacient, în funcţie de natura afecţiunii, iar sumele s-ar împărţi între medici, chirurgului revenindu-i o sumă mai mare.
În martie şi octombrie 2024, procurorii DNA Iaşi tot extind cauza, pe noi presupuse fapte comise de dare şi luare de mită care tot apăreau.
În martie şi iunie 2024, procurorii DNA Iaşi autorizează alţi 2 investigatori sub acoperire specializaţi de la DGA să intre în Spitalul Municipal din Huşi, fiind emise şi mandate de supraveghere tehnică în acest caz.
5 luni de supraveghere
Judecătorii Curţii Supreme de Justiţie autorizează măsuri de supraveghere tehnică în Spitalul Municipal din Huşi în care lucra Nelu Tătaru – din martie 2024 până în august 2024. Practic, Nelu Tătaru şi toţi oamenii care i-au intrat în birou sunt filmaţi şi înregistraţi audio şi video – timp de 5 luni.
Din exploatarea înregistrărilor (audio, video, foto) din mandatele de supraveghere tehnică autorizate de Curtea Supremă de Justiţie timp de 5 luni, pe camerele procurorilor din biroul lui Nelu Tătaru din Spitalul Municipal din Huşi – procurorii numără 57 de presupuse fapte de luare de mită.
Din capturile prezentate de procurori, se observă că oamenii iau loc pe scaunul din faţa biroului fostului ministru al Sănătăţii şi par că îşi spun problemele, necazurile. Pe multe imagini capturate se vede că aceştia se uită în jos şi uneori caută/ scot ceva.
Unora li se întrevede portofelul, în alte cazuri se observă când se scot bancnote din portmonee, în alte situaţii se văd plicuri, inclusiv cu bancnote extrase, din genţi, poşete, oameni în picioare cu diverse sume în mână.
Din cele 57 de cazuri descrise sec de procurorii DNA Iaşi, multe sunt însoţite de imagini.
Când făceau supravegherile avizate de judecătorii Curţii Supreme, procurorii nu au putut să identifice imediat pe camera montată în biroul lui Tătaru nici toate sumele de bani remise, nici toate persoanele. Unii oameni nu se identificau atunci când intrau în birou, alţii nu spuneau exact câţi bani lăsau pe biroul fostului ministru.
Din 5 luni de supravegheri continue, procurorii DNA Iaşi susţin că în dosar au introdus doar situaţiile în care „sumele de bani au fost surprinse nemijlocit”, nu şi sugestiile de remiteri.
În plus, procurorii DNA Iaşi bănuiau că Nelu Tătaru ar fi deţinut propria cameră de supraveghere în birou. Ca atare, camerele DNA au fost montate cu grijă, astfel încât să nu poată fi descoperite de o altă eventuală cameră a fostului ministru.
DNA: „Nu cere, dar ia”
Procurorii sunt de acord cu Nelu Tătaru. Ei spun că fostul ministru „nu pretinde expres sume de bani sau alte bunuri în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de medic”, însă „primeşte sume de bani şi bunuri de la pacienţi şi aparţinători şi nu respinge actele”.
În unele situaţii, susţin procurorii DNA Iaşi, Nelu Tătaru spune: „Stai liniştit/ă”, „Calm, calm”, „Nu trebuie”. Însă după o bună bucată de timp cât a fost supravegheat, „a rezultat că aceste expresii sunt folosite doar pentru a crea o aparenţă de corectitudine, nefiind însoţite de gesturi concrete de respingere a sumelor de bani”.
Ritual matinal
În plus, din timpul supravegherii lui Nelu Tătaru, procurorii ar mai fi descoperit ceva: după plecarea oamenilor din biroul său, Nelu Tătaru ia banii de pe birou, îi pune în buzunarul halatului sau, „de cele mai multe ori în dulapul din biroul său, de lângă uşa de acces în cabinet”.
Tot din supravegheri, procurorilor le-ar mai fi rezultat ceva: „numeroase situaţii din care rezultă că, încă de dimineaţă, imediat după ce ajunge în cabinet, medicul Nelu Tătaru deschide dulapul aflat imediat lângă uşa de intrare în cabinet şi numără sumele de bani aflate în dulap, sume care provin de la pacienţi/ aparţinători”.
Procurorii DNA Iaşi mai susţin şi că Nelu Tătaru ar primi sume de bani „de la orice persoană, indiferent de categoria socială şi vârstă”. Procurorii exemplifică această afirmaţie cu vârsta persoanelor: 80 sau 90 de ani.
„Înainte de operaţie!”/ „După operaţie!”/ „Pentru consultaţie, 100 de lei”
În dosarul DNA Iaşi sunt şi câteva conversaţii surprinse în spital de către investigatorii sub acoperire ai DNA.
Pacient: „Nu….Eu i-am dat 200 de lei. De ce să…? Nu mi-o cerut cardul de sănătate” (….)
Investigator 1: „Da. Şi la el…? Ai dat ceva? Ai rezolvat cumva cu el?”
Pacient: „Înainte de operaţie”
Investigator 1: „Înainte! Nu după!”
Pacient: „Da! Am dat înainte de operaţie”
Investigator 1: „Mult, puţin?”
Pacient: „Hmmm…Sunt patru”
Investigator 1: „Patru sute de euro?”
Pacient: „Lei! Nu…” (….)
Investigator 1: „Şi la anestezist? Ai dat şi la anestezist ceva?”
Pacient: „Nu vrea”
Investigator 2: „Şi acuma, cât?”
Alt pacient: „A, acuma pentru consultaţie?”
Investigator 2: „Cam cât?”
Alt pacient: „Pentru consultaţie, 100 de lei”
Investigator 2: „Atât?”
Alt pacient: „100 – 150…Da!”
Investigator 2: ”Da?”
Alt pacient: „Da, până în 200, aşa…”
Alt pacient: „Pentru că pentru prima dată şi aşa îi daţi 200 şi vă faceţi intrarea”
Investigator 2: „Îi suficient atât?”
Alt pacient: „Da, da! E cel mai bine aşa…”
Alt pacient: „După operaţie discutaţi…El trebuie să facă”
Investigator 2: „După operaţie?”
Alt pacient: „După operaţie, dacă vă operează. Normal că atunci merge…Trebuie să-i daţi mai mult”
Alt pacient: „Cum vă…după ce vă….ieşiţi din operaţie…vă simţiţi…vine, vă întreabă cum îi…Atunci…”
Alt pacient: „Şi-o să veţi…o să veniţi la pensat, la repansat…nu ştiu ce…”
A primit mită de la o persoană, în timp ce pe fundal se auzeau dezbaterile din cadrul videoconferinţei Camerei Deputaţilor
Pentru procurorii DNA Iaşi, care-l supravegheau pe Nelu Tătaru, surpriza a venit pe 25 iunie 2024.
„S-a mai constatat că medicul Nelu Tătaru a primit o sumă de bani cu titlu de mită de la o persoană, în timp ce pe fundal se auzeau dezbaterile din cadrul videoconferinţei Camerei Deputaţilor, existând astfel bănuiala rezonabilă că acesta a primit o sumă de bani de la un pacient pe care l-a consultat şi căruia i-a prescris o reţetă în calitatea sa de medic, în timpul şedinţei de plen a Camerei Deputaţilor din data de 25.06.2024.
Astfel, la ora 15:51:07, în timp ce medicul Nelu Tătaru se află la birou, pe fundal se aude mesajul: „Bine aţi venit la videoconferinţa Camerei Deputaţilor. Microfonul dvs. este oprit. Pentru a putea lua cuvântul apăsaţi tasta diez (#) şi solicitarea dumneavoastră va fi semnalizată conducătorului conferinţei care va activa microfonul. Pentru a retrage solicitarea de a lua cuvântul, apăsaţi tasta steluţă (*)”.
Ulterior acestui mesaj, la diferite intervale de timp, se aud pe fundal discuţii din plenul şedinţei ce se desfăşoară în sistem de videoconferinţă.
Începând cu ora 16:18:30, în biroul medicului Tătaru intră pacientul mai sus menţionat, discuţiile purtate de medic cu acesta suprapunându-se peste aspectele care se discută în sistem de videoconferinţă, acestea din urmă nefiind relevante cauzei penale”, notează procurorii.
Lucrează inclusiv sâmbăta şi duminica
Nelu Tătaru are contract individual de muncă cu Spitalul Municipal Huşi din februarie 2000. În Ianuarie 2021, el a mai încheiat cu spitalul un act adiţional la contractul de muncă. Este angajat ca medic specialist în chirurgie generală. Norma de lucru: 8 ore pe săptămână, în zilele de joi şi vineri, în intervalul 16.00 – 20.00, cu ambulatoriu integrat.
Procurorii DNA Iaşi notează însă că Nelu Tătaru ar fi prezent în Spitalul Municipal din Huşi şi în alte zile ale săptămânii, inclusiv sâmbăta şi duminica, „de cele mai multe ori începând cu ora 6:15 dimineaţa, programându-şi şi pacienţii la primele ore ale zilei”.
În timpul lunilor de supraveghere tehnică, aprobate de Curtea Supremă de Justiţie, mai precis – din 3 aprilie 2024 şi până în 12 iulie 2024 – în total – Nelu Tătaru ar fi primit „cu titlu de mită – sume de bani cuprinse între 100 şi 500 de lei şi bunuri alimentare de la 45 de persoane, susţin procurorii. Ei precizează că de la unele persoane Nelu Tătaru ar fi primit bani de mai multe ori.
„Faptul că medicul Nelu Tătaru nu a solicitat în mod expres remiterea sumelor de bani sau a alor foloase nu diminuează gravitatea fenomenului, ci prin faptul că acesta a acceptat şi primit sumele de bani care i s-au remis şi nu a adoptat o atitudine de respingere fermă a actelor de dare de mită a format în continuare convingerea în rândul pacienţilor că medicul primeşte sume de bani dacă i se oferă.
Elementul material din latura obiectivă a infracţiunii de luare de mită constă nu doar în pretinderea ci şi în primirea sau acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, ca modalităţi alternative de săvârşire a infracţiunii”, concluzionează procurorii.
„Pentru aflarea adevărului în cauză”, procurorii vor să facă şi percheziţii domiciliare şi informatice ca să-şi completeze probatoriul. Dar pentru aceasta au nevoie de ridicarea imunităţii parlamentare a lui Nelu Tătaru.
Adina Bucur