În timpul vizitei în Bulgaria împreună cu cancelarul Karl Nehammer, ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a cerut legalizarea refuzului unor solicitanți de azil, transmite publicația Der Standard. Experții citați de ziarul austriac resping solicitarea acestuia, pe motiv că ar încălca drepturile omului.
Aceasta e una dintre marile condiții puse Comisiei Europene și statelor membre de către guvernul austriac după ce a respins prin veto aderarea României și Bulgariei la Schengen.
Potrivit ministrului de Interne, Gerhard Karner, este nevoie de o nouă directivă UE de respingere pentru a reduce numărul de cereri de azil în Austria și în Uniunea Europeană. Aceasta ar trebui să permită respingerea solicitanților de azil cu șanse mici sau inexistente de protecție fără a mai fi nevoie ca aceștia să treacă printr-o procedură de azil, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului în marja vizitei lui Karner și a cancelarului Karl Nehammer în Bulgaria, luni.
Directiva propusă provine dintr-un plan în cinci puncte pe care Karner l-a publicat în noiembrie. Într-o scrisoare de la acea vreme, el a cerut Comisiei Europene să acționeze în consecință.
Încă de duminică, Karner a cerut în mod repetat modalități mai simple de a putea respinge refugiații din UE. Concret, potrivit unui purtător de cuvânt al ministerului, accentul este pus pe crearea unei noi directive UE de respingere a solicitanților de azil fără șanse reale de a primi protecție – cum ar fi persoanele din India sau Tunisia, care au venit în UE prin Serbia în 2022.
„Directiva UE privind persoanele strămutate se aplică refugiaților de război din Ucraina. Pe această bază, oamenii au un statut de protecție fără a fi nevoiți să solicite azil. Pe de altă parte, ar trebui să fie posibil să se creeze o directivă care să permită respingeri fără ca o cerere de azil să fie examinată”, a declarat purtătorul de cuvânt în cadrul apelului STANDARD.
Propunerea nu a fost încă finalizată. Dar ministrul va continua să o supună dezbaterii, de exemplu în timpul unei vizite planificate în Suedia, care deține în prezent președinția Consiliului UE.
Planul a fost respins de experți. Lukas Gahleitner-Gertz, de la Asylum Coordination, consideră că planul reprezintă o încălcare a Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Convenția de la Geneva privind refugiații nu permite acest lucru, a declarat expertul constituțional Bernd-Christian Funk în interviul acordat STANDARD. Nu este posibilă returnarea solicitanților de azil fără a efectua o procedură corespunzătoare în cazul lor.
Pe baza Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii, o directivă de repatriere este „poate posibilă din punct de vedere juridic, dar imposibil de realizat din punct de vedere practic”, spune Funk. Întrebarea cu privire la ce trebuie făcut cu persoanele respinse și cine ar trebui să asigure returnarea lor poate fi clarificată – dacă va fi cazul – doar cu consensul tuturor statelor membre. Un astfel de consens nu este la vedere.
Președintele bulgar: Nu este corect ca noi și România să fim în afara Schengen
Președintele bulgar Rumen Radev a declarat luni, în prezența cancelarului austriac aflat în vizită la Sofia, că lăsarea României și a țării sale în afara Schengen e incorectă, potrivit publicației bulgare 24Chasa, citată de Rador.
„Faptul că Schengen nu funcționează corect în Europa Centrală nu înseamnă că Bulgaria și România ar trebui să rămână în afara spațiului Schengen”, a spus președintele Radev.
„Noi protejăm frontierele externe ale UE, iar asta chiar mai bine decât o serie de țări care se află în Schengen. Spațiul Schengen întruchipează una dintre cele mai importante valori ale Uniunii Europene. Pe lângă securitate, există dimensiuni economice și de altă natură. Cred că nu este corect ca noi cu România să fim în afara Schengen”, a adăugat el. Radev și-a exprimat speranța că o soluție rațională a problemei va fi găsită în viitorul apropiat. „Protecția frontierelor externe europene este un angajament comun al tuturor statelor membre ale UE. Țările din prima linie, în special Bulgaria, au nevoie de sprijin”, a mai spus Radev.
Adina Silav