Curtea Constituțională a României a publicat vineri seara și motivarea hotărârii de a anula alegerile prezidențiale. Judecătorii motivează decizia prin faptul că documentele desecretizate din CSAT arată că tot procesul electoral a fost viciat prin încălcări repetate ale legislației privind finanțarea campaniei, care au distorsionat caracterul liber și corect al votului.
Curtea Constituțională a României arată, în motivarea deciziei de a anula alegerile prezidențiale, faptul că întregul proces electoral a fost viciat prin dezinformare și încălcări repetate ale legislației electorale. În acest fel, consideră judecătorii CCR, votul românilor nu a fost unul liber și neinfluențat, corect, așa cum prevede Constituția.
„Caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformați prin intermediul unei campanii electorale în cadrul căreia unul dintre candidați a beneficiat de o promovare agresivă”, se arată în document. Totodată, „a fost afectat caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale și au fost nesocotite reglementările legale referitoare la finanțarea acesteia”.
„Toate aceste aspecte au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esențiale ale alegerilor democratice”, arată judecătorii CCR.
În motivarea publicată vineri seară, CCR arată că „manipularea votului a fost cu atât mai evidentă cu cât materialele electorale de promovare a unui candidat nu au purtat însemnele specifice publicității electorale”.
Întreaga motivare a deciziei CCR poate fi citită aici.
Aceste nereguli au determinat și o încălcare a egalității de șanse pentru toți candidații. „Curtea reține că a fost afectată egalitatea de șanse a competitorilor electorali, ceea ce reflectă o alterare a însuși dreptului de a fi ales. Neregularitățile din campania electorală s-au răsfrânt asupra competitorilor electorali, din moment ce au creat o inegalitate vădită între candidatul care a manipulat tehnologiile digitale și ceilalți candidați participanți în procesul electiv.
Astfel, expunerea semnificativă a unui candidat a condus la reducerea direct proporțională a expunerii în media online a celorlalți candidați în procesul electoral. Or, utilizarea tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale, atât de către candidați ori competitori electorali, cât și de către partide politice, susținători ori simpatizanții lor trebuie să fie transparentă pentru a garanta integritatea și imparțialitatea alegerilor.
În caz contrar, alegătorii sunt împiedicați să-și formeze o opinie despre candidați și alternativele electorale sau pot fi induși în eroare cu privire la identitatea și calitatea candidatului ori procedurile de vot. Prin urmare, utilizarea într-un proces electoral de către competitorii electorali, inclusiv de către partidele politice, a unor asemenea practici învestește autoritățile publice competente, potrivit legii, să verifice, să constate și, după caz, să sancționeze astfel de conduite”, mai arată Curtea.
Măsură fără precedent într-o situație fără precedent
O mare parte a motivării scrisă de judecători reţine că drepturile electorale sunt drepturi fundamentale de natură politică și reprezintă o condiţie sine qua non a democraţiei şi a funcţionării democratice a statului şi se exercită cu respectarea exigenţelor Constituţiei şi a legilor.
Ca atare, statul are obligația de a asigura un proces electoral transparent în toate componentele sale pentru a garanta integritatea și imparțialitatea alegerilor și responsabilitatea de a preveni orice interferență nejustificată în procesul electoral prin raportare la principiile constituționale.
Prin urmare, statul trebuie să facă față provocărilor și riscurilor generate de campaniile de dezinformare organizate, de natură să afecteze integritatea proceselor electorale
Or, potrivit „Notelor de informare” declasificate de CSAT, principalele aspecte imputate procesului electoral privind alegerea Președintelui României din anul 2024 sunt cele privind manipularea votului alegătorilor și distorsionarea egalității de șanse a competitorilor electorali, spune Curtea Constituțională.
Elena Cristea