Inculpații din dosarul șpăgilor de pe Aeroportul Otopeni au fost activ implicați în scopul urmărit, de a obține beneficii pentru firmele interesate de închirierea spațiilor. Judecătorul care a decis ca acuzații din acest dosar să poată fi cercetați în arest la domiciliu susține, în motivarea deciziei, că „presupusa activitate infracțională s-a desfășurat într-un ambient închis, ocult, impus de inculpați, perioada de debut fiind ianuarie 2022, urmărirea penală fiind începută în iulie 2022.”
Judecătorul de la Tribunalul București, în fața căruia procurorii DNA au cerut arestarea inculpaților din dosarul Otopeni, motivează că gravitatea faptelor impune o „reacție eficientă a organielor judiciare”, dar măsura arestului poate fi înlocuită cu cea a arestului la domiciliu, întrucât inculpații nu au antecedente și nu sunt suspectați de fapte cu violență.
„Judecătorul reține dincolo de orice dubiu, conivența între inculpați, un scop comun urmărit, și anume un beneficiu personal sau pentru societățile interesate în obținerea prelungirii contractelor, presupusa activitate infracțională desfășurându-se într-un ambient închis, ocult, impus de inculpați. Ca atare, în aceste împrejurări, argumentul invocat în sustinerea prezentei propuneri de arestare preventivă privind necesitatea unei reacții eficiente a organelor judiciare în raport de gravitatea faptelor apare ca fiind conturat.
Mai reține judecătorul că pretinsele fapte imputate se conturează a fi grave, de natură a
aduce atingere imaginii funcționarului public, care este lezată de afirmațiile traficantului, cum că funcționarul ar putea fi influențat, iar obiectul tranzacției între părțile conivenței ilicite pare a fi reală sau pretinsă asupra funcționarului.
Judecătorul mai reține că activitatea presupus infracțională pare a fi mai amplă, astfel cum se conturează din apropierea martorului … față de inculpați, din momentul de debut al activităților pretins infracționale 2022-2023, urmând a se contura sumele cu exactitate vehiculate și ce reprezentau acestea, destinatarii acestor sume de bani. Concluzionând, în raport de cele anterior enunțate, judecătorul reține că faptele pretins săvârșite se conturează ca fiind grave și atrag necesitatea de a dispune o măsură preventivă”, se arată în motivare.
De asemenea, judecătorul reține, preliminar, în analiza probatoriului că, „întreaga construcție juridică a procurorului are drept punct de pornire denunțul persoanei vătămate … și într-o manieră determinantă, înregistrările depuse de martorul …, din perioada de debut a activităților pretins infracționale imputate inculpaților … și …, și anume …-….01.2022, dar și datele obținute din înregistrările obținute, odată ce martorul … a obținut calitatea de colaborator, prin ordonanța din data de 12.08.2022… urmare a înregistrărilor efectuate de către acesta din perioada de debut a activității presupus infracționale imputate inculpaților … și …, și anume ianuarie 2021, procese verbale referitoare la participarea autorizată la anumite activități, declarația martorului colaborator …, conturează suspiciunea rezonabilă că inculpații ar fi fost activ împlicați în infracţiunile pentru care s-a dispus punerea in mişcare a acţiunii penale şi s-a formulat propunerea de arestare preventivă”, a mai analizat magistratul Tribunalului București.
„Analizând argumentele procurorului de caz, judecătorul apreciază că argumentul privind criteriul sumelor de bani vehiculate a fi date sau pretinse, poate fi luat în considerare în analiza gravității faptei, însă, nu în mod determinant. În ceea ce privește procesele-verbale de redare a conversațiilor purtate de … cu inculpații, urmare a înregistrărilor efectuate de către acesta, judecătorul reține că au fost făcute în afara procesului penal, iar mijlocul de probă, de natură a fi avut în vedere în analiza probatoriului constă în declarația martorului dată după debutul urmăririi penale”, mai arată motivarea instanței.
În cadrul emisiunii „Miercurea Neagră“, din 4 aprilie, la DC News, Diana Tache a făcut referire la dosarul Otopeni și a anunțat că denunțătorul a venit în fața procurorilor DNA și cu înregistrări făcute anterior depunerii denunțului.
„Sunt mulți denunțători în poveste și nu doar că aveau tehnică pe ei, ci aveau înregistrări făcute dinainte și când s-au dus la DNA s-au dus cu stick-urile: Bună ziua! / Bună ziua! / Aș vrea să fiu denunțător în următoarea cauză! Ia uitați-vă acum 2 ani ce am înregistrat eu.“, a spus Diana Tache.
„Stați puțin, că asta e o informație pe care ne-o oferiți. Oamenii se înregistrau unii pe alții și aveau înregistrările dinainte să poarte tehnica DNA“, a punctat Bogdan Chirieac.
„Înțeleg că așa s-a construit acest dosar. Principalii denunțători din această cauză erau deja pregătiți pentru bătaia între găști pe care am tot comentat-o și o vedem, după care s-au dus deja pregătiți la DNA cu tot ce aveau, chiar cu un an înainte, la începutul anului 2021“, a adăugat Diana Tache.
Sursa Zilei a anunțat că cei cinci acuzați – între care doi directori ai Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), în dosarul deschis de DNA privind contractele pentru închirierea spațiilor pentru duty free și restaurante din Aeroportul Internațional „Henri Coandă” – Otopeni, și-au predat telefoanele anchetatorilor.