Fostul partener de afaceri al lui Omar Hayssam se lăuda, în fața celor care l-au denunțat la DNA, că a vorbit la telefon cu fostul șef al statului, în noiembrie anul trecut, de ziua acestuia din urmă
Arestat pentru corupție, Mohammad Yassin, fostul partener de afaceri al lui Omar Hayssam, se lăuda, în fața denunțătorilor din dosar (rude ale lui Omar Hayssam), cu relația lui cu fostul președinte Traian Băsescu. Așa reiese din motivarea deciziei judecătorilor care au hotărât ca Yassin să rămână în arest pentru 30 de zile.
Astfel, instanța reține că, încă de la momentul primei întrevederi cu cei doi denunțători din dosar – întrevedere care a avut loc anul trecut – se vorbeşte despre relaţia strânsă pe care Mohammad Yassin „pretinde că ar fi avut-o” cu fostul președinte al României, Traian Băsescu, relaţie care s-ar fi stricat din cauza înstrăinării, în baza unor procuri, a imobilelor pe care Omar Hayssam i le-ar fi transmis lui Yassin.
În ciuda acestei deteriorări a relaţiei, Mohammad Yassin a pretins că l-a sunat de ziua lui pe Traian Băsescu, „acest aspect fiind afirmat şi de către unul dintre martorii din dosar, într-o declarație dată în 2014”.
În motivarea decizie instanței se mai arată că Traian Băsescu este identificat în discuțiile dintre Mohammad Yassin, complicele său, Fadel Tahli (arestat și el) și denunțători printr-un apelativ folosit de mai multe ori în interceptările ambientale atașate dosarului DNA care a ajuns pe masa instanței.
Într-una dintre discuțiile înregistrate și predate anchetatorilor, Fadel Tahli le transmite rudelor lui Omar Hayssam că Mohammad Yassin ar fi făcut demersuri pentru îmbunătățirea situației judiciare a sirianului. Apoi, Tahli insistă că este necesar ca Omar Hayssam să aibă răbdare (….), „aceasta fiind voința” lui Traian Băsescu (la care, în discuție, se face referire prin același apelativ).
În ceea ce privește motivele care au stat la baza arestării lui Mohammad Yassin, acestea vizează gravitatea faptelor comise, după cum notează judecătorii Tribunalului București în motivarea deciziei de arestare.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti apreciază că în cauză sunt întrunite condiţiile art. 223 alin. 2) C.p.p., atât în privinţa existenţei suspiciunii rezonabile a comiterii unei infracţiuni din categoria celor expres prevăzute de acest text de lege, reţinându-se în sarcina inculpaţilor săvârşirea unei infracţiuni de corupţie, ci şi sub aspectul conform căruia privarea de libertate a celor doi inculpaţi este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică. Pentru a reţine necesitatea privării de libertate, judecătorul are în vedere gravitatea deosebită a activităţii infracţionale pe care există presupunerea rezonabilă că inculpaţii au desfăşurat-o, activitate care este de natură să contribuie la acreditarea ideii că există magistraţi, chiar aflaţi la un nivel înalt în ierarhia organelor judiciare, care ar pronunţa hotărâri judecătoreşti nu în baza legii, ci ca efect al influenţei exercitate asupra acestora, zădărnicind efortul membrilor corpului magistraţilor de a reda încrederea populaţiei în corectitudinea funcţionării sistemului judiciar, într-o perioadă în care inclusiv acţiunile penale exercitate împotriva unor judecători şi procurori, ajunse la cunoştinţa membrilor societăţii, au afectat imaginea acestui corp profesional. Punerea în aplicare a deciziei de a desfăşura o astfel de activitate demonstrează o îndrăzneală deosebită, având în vedere intensificarea în ultimul timp, a activităţilor organelor judiciare având drept scop depistarea şi tragerea la răspundere penală a celor care se fac vinovaţi de săvârşirea infracţiunilor de corupţie.
Tribunalul București
motivarea deciziei de arestare
R.D.