Ministerul Justiției (MJ) a anunțat, vineri după-amiază, printr-un comunicat de presă, că a primit documentele transmise de instanțele de judecată în cazul extrădării fostului deputat Sebastian Ghiță. Potrivit reprezentanților ministerului, documentele sunt în curs de analiză. Pentru a putea fi transmise autorităților sârbe, actele (sute de pagini) trebuie, însă, traduse în limba sârbă.
„Până la data de 21 aprilie 2017, Ministerul Justiției a primit documentele transmise de către instanțele emitente ale mandatelor de arestare preventivă. Aceste documente sunt în curs de analiză la nivelul direcției de specialitate, în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile, urmând a fi definitivată cererea de extrădare. Acest examen de regularitate presupune analizarea corespondenței întregii documentații cu cerințele prevăzute de instrumentul internațional aplicabil (Convenția Europeană de extrădare – Paris 13 dec. 1957), cu legea română incidentă (Legea nr. 302/2004, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare), precum și cu exigențele autorităților sârbe care au solicitat, între altele, traducerea documentelor în limba sârbă”, se arată în comunicatul de presă al MJ.
Potrivit MJ, cu respectarea termenelor legale, după finalizarea traducerilor care însumează un număr considerabil de pagini, cererea de extrădare și documentele însoțitoare vor fi transmise autorităților competente din Republica Serbia.
Arestat preventiv în lipsă în două dosare instrumentate de DNA Ploiești, Sebastian Ghiță a fost reținut la Belgrad pe 13 aprilie, la ora 23.50. ”Autoritățile sârbe ne-au informat că persoana respectivă a fost arestată în Republica Sârbă, pe o perioada de 18 zile în vederea extrădării, începând cu 14.04.2017. Poliția Română a informat Ministerul Justiției pentru că aceasta este instituția abilitată a demara procedura de extrădare”, precizau, pe 17 aprilie, oficiali al Poliției.
În cazul în care nu vor reuși să transmită documentele părții sârbe în cele 18 zile, autoritățile române pot cere prelungirea termenului-limită până la 40 de zile.
R.D.