Ministrul justiției, Tudorel Toader, a susținut, marți, într-o declarație de presă, că procurorul general, Augustin Lazăr, a sfidat profund statul de drept și cetățenii, prin ascunderea existenței protocolului din 2016, pe care el l-a semnat. „Apreciez că reprezintă o profundă sfidare la adresa statului de drept și a cetățenilor faptul că în 2018 e desecretizat un protocol din 2009, care fusese abrogat din 2016, precum și faptul de a nu se face referire la existența acestui protocol din 2016. Reafirm faptul că, într-un stat de drept, protocoalele au un caracter nefiresc. Avem Constituţie, avem o bogată jurisprudenţă constituţională, avem norme juridice de natură să permită o bună interpretare a legii. Legalitatea respectivelor protocoale poate fi stabilită numai de instanţa de contencios administrativ”, a spus Toader.
În debutul declarației de presă, ministrul justiției a arătat că nu se susţine afirmaţia potrivit căreia evaluarea procurorului general al României, Augustin Lazăr, poate fi considerată o formă de presiune exercitată în legătură cu soluţionarea unor dosare referitoare la protestul din 10 august, respectiv la dosarul „Revoluţiei”, în condiţiile în care acesta din urmă trenează de foarte mult timp. „În mod rezonabil, nu se susţine afirmaţia potrivit căreia evaluarea procurorului general poate fi considerată o formă de presiune exercitată în legătură cu soluţionarea unor dosare referitoare la protestul din 10 august 2018, respectiv la dosarul Revoluţei în condiţiile în care acesta din urmă dosar trenează de foarte mult timp. Într-o astfel de logică, o atare evaluare devine imposibil de realizat deoarece în permanenţă se află şi se va afla spre soluţionare cu rezonanţă socială”, a spus Tudorel Toader.
Ministrul a amintit că, în ianuarie 2017, la ședința Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), procurorul general se arăta indignat, susținând că nu mai există niciun protocol, arătând că a existat un protocol în care se discuta despre echipe operative între Ministerul Public și SRI. „Mereu mi-am pus următoarea problemă. Acest protocol nu există, eu nu mi l-am însușit și nu mergem înainte cu astfel de inginerii, ca să zic așa, pentru că ele nu se găsesc în Codul de Procedură Penală. Doamne Dumnezeule!”, spunea Augustin Lazăr.
„Procurorul general făcea astfel de declarații în condițiile în care în decembrie 2016 tocmai încheiase, semnase personal un nou protocol și îl abrogase pe cel din 2009.”, a conchis ministrul.
„Pornind de la discuțiile din spațiul public, pe data de 19 martie 2018 i-am solicitat procurorului general să demareze procedura de desecretizare a protocolului din 2009, singurul protocol de care, la acel moment, avea cunoștință. A doua zi, 20 martie 2018, am primit de la Parchetul General acel protocol, mai puțin ultimele două pagini, care și ele au fost primite ulterior, cu o motivare greu de acceptat la nivelul la care ne aflăm, în sensul că cel ce a tras la xerox protocolul nu a obserbat și ultimele foi. Tot pe 20 martie am primit la Ministerul Justiției procolul privind organizarea cooperării dintre SRI și Parchetul de pe lângă ÎCCJ pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin potrivit legii, protocol cu caracter secret. Dat fiind acest caracter secret, ca ministru al justiției, nu aveam voie, potrivit legii, să-l fac public, nu aveam voie să fac referiri la conținutul acestuia și nu aveam voie să demarez vreo procedură de desecretizare. Respectivul protocol a fost trimis și la CSM, cei abilitați l-au citit, apoi și-au pus aceeași problemă. De ce ni l-a trimis, ce să facem cu el dacă nu avem voie să-l desceretizăm, să-l publicăm. Prin urmare, CSM l-a retrimis la Parchetul de pe lângă ÎCCJ. Faptul trimiterii respectivului protocol la Minister, respectiv la CSM nu absolvă sub nicio formă pe semnatarii acetuia. Dovadă, sensul pe care l-am dat noi la Ministerul Justiţiei. Faptul că protocolul datat cu doi ani în urmă ni l-a trimis spre informare, ce puteam face cu el?”, a întreabat retoric Toader.
„Aceasta cu atât mai mult cu cât protocolul din 2009 a fost desecretizat, în condițiile în care în decembrie 2016 fusese abrogat de noul protocol. Observăm că la finalul protocolului se prevede textual: <<la data intrării în vigoare a prezentului protocol se abrogă protocolul din 2009>>. Cu toții știm sau ar trebui să știm faptul că abrogarea se referă numai la ieșirea din vigoare a actelor normative. Dacă semnatarii protocoalelor 2009, 2016 au înțeles să precizeze explicit că protocolul se abrogă înseamnă că în reprezentarea dânșilor respectivele protocoale aveau valențe juridice de acte normative, valențe care, evident, nu pot fi conferite decât de organele abilitate cu respectarea legii 24, adică a normelor de tehnică legislativă.”, a mai explicat ministrul justiției.
„Pe data de 19 martie 2018, am solicitat oficial Parchetului de pe lângă ÎCCJ să le transmită situația protocoalelor pe care le are încheiate din 2005 până în prezent. Pe 3 aprilie 2018, Parchetul a transmis către Ministerul Justiției faptul că în evidențele dânșilor figurează că sunt încheiate următoarele documente de cooperare instituțională, documente care sunt enunțate sub aspectul denumirii titlului și care în total, la momentul respectiv, erau în număr de 8. Se face referire la punctul doi din respectiva adresă la protocolul din 2009, care a fost clasificat ca fiind strict secret, cu precizarea că unele dintre prevederi și-au încetat efectele prin abrogarea expresă în urma încheierii protocolului din 2016.
La punctul 5, se face referire la protocolul din 2016, cu precizarea că protocolul e încă în vigoare. Ni se spunea că protocolul e în vigoare și a fost încheiat în baza prevederilor OUG 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal. Ordonanța de urgență a Guvernului a fost adoptată în 11 martie 2016, dar protocolul a fost încheiat în decembrie 2016, ceea ce înseamnă că de la data ordonanței până la data întocmirii protocolului au trecut 9 luni fără protocol și ne întrebăm cum a funcționat Justiția la nivelul urmăririi penale dacă nu aveam așa ceva.”, a completat Tudorel Toader.
Ministrul i-a cerut apoi procurorului general să clarifice situația protocoalelor pe care le-a semnat în decembrie 2016 cu SRI. ” S-a vorbit despre protocolul din 2016, înregistrat la Parchetul General pe 8 decembrie. Numai că, la Parchetul General, apar două protocoale diferite, având conținut și număr de articole diferite. În corespondența oficială se face referire la protocolul din data de…, dar fără mențiunea că, la aceeași dată, au fost 2 protocoale. Evident, ne vom clarifica.”, a mai spus Tudorel Toader.
R.D.