Ministrul jutiției, Raluca Prună, a realizat ceea ce Sursa Zilei arăta încă de acum o săptămână: situația privind interceptările telefonice care vor trebui efectuate exclusiv de procurori este una de “maximă urgență” și afectează întreg sistemul judiciar. Soluția de avarie pe care ministrul susține că a descoperit-o a fost anunțată abia la trei săptămâni de la decizia Curții Constituționale, care aruncă în aer dosarele cu interceptări realizate de Serviciul Român de Informații (SRI). În plus, rezolvă doar parțial problema generată de hotărârea Curții.
Astfel, ministrul justiției a anunțat, marți, la Timișoara, că, imediat după motivarea judecătorilor constituţionali, pe masa guvernului va fi o ordonanţă de urgenţă care va reglementa faptul că interceptările se fac de procurori sau poliţiştii judiciari folosind infrastructura SRI.
“Plec de la premisa că decizia Curţii Constituţionale trebuie respectată. Însă, pe de altă parte, voi promova neîntârziat o ordonanţă de urgenţă, care este un act cu putere de lege şi este singura modalitate prin care putem să ne asigurăm că o astfel de sincopă între momentul adoptării deciziei Curţii şi a punerii în acord a normei cu dorinţa Curţii Constituţionale se realizează. Asta am să fac. Am discutat deja cu reprezentanţii Parchetelor, cu Ministerul Public în general. Aş dori să fac şi precizarea că nu DNA este afectat cu precădere, ci şi DIICOT şi Parchetele regulate. Avem şi noi în România, ca şi în alte state europene, cauze care să spunem că nu suscită rating extraordinar, dar sunt pur şi simplu cauze de omor în care se fac interceptări. Eu plec de la această premiză că tot Ministerul Public este afectat. Prin urmare, am avut discuţii cu întreaga conducere a Ministerului Public, inclusiv cu procurorii şefi de la DNA şi DIICOT şi cu SRI-ul pentru că SRI-ul are această infrastructură”, a susţinut Raluca Prună, citată de pressalert.ro.
Ministrul justiţiei a comentat că aceasta este o „soluţie tranzitorie” la o „situaţie de maximă urgenţă”. Prună a explicat că pentru dotarea parchetelor cu infrastructura de interceptări ar fi nevoie de aproape 1 miliard de euro. În plus, a arătat ea, chiar dacă Ministerul Justiției ar dispune de acești bani, aparatura nu poate fi cumpărată în 24 de ore.
„Aceasta va fi soluţia tranzitorie pentru a răspunde unei situaţii de maximă urgenţă, urmând să avem o dezbatere de societate şi să decidem dacă vrem să dublăm această infrastructură sau vrem doar să ne asigurăm că numai organele care fac urmărire penală pot accesa această infrastructură la momentul la care o avem acum. Evident că ordonanţa de urgenţă va privi folosirea infrastructurii aşa cum este ea acum”, a mai precizat Prună.
Ministrul justiţiei a adăugat că este posibil să dispară toată sintagma din Codul de Procedură Penală care a fost în discuţia Curţii Consituţionale şi că “importantă nu este infrastructura, ci cine o foloseşte”.
Pe 16 februarie, Curtea Constituţională a declarat neconstituţional un articol din Codul de Procedură Penală care reglementează supravegherea tehnică din timpul cercetării penale, mai exact articolul care arată cine execută această supraveghere (interceptări ale comunicaţiilor, înregistrări audio-video ambientale).
Judecătorii Curţii Constituţionale au stabilit că articolul 142, alineatul 1, din Codul de Procedură Penală referitor la punerea în executare a mandatului, este neconstituţional. Articolul prevede că „procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului”.
CCR arată că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” nu respectă Constituţia şi este neclară, pentru că nu spune explicit la cine se referă.
„Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) conform cărora România este stat de drept, în care drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sunt garantate. De asemenea, sintagma supusă controlului nu respectă condiţiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul clarităţii, preciziei şi previzibilităţii, întrucât nu permite subiecţilor de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor”, arată CCR.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-un proces al Secţiei I Penale de la Tribunalul Bucureşti.
R.D.