2.4 C
București
sâmbătă, 23 noiembrie 2024 - 5:57
No menu items!

Ministrul Justiției, propuneri importante de modificare a legii după cazul Caracal. Percheziția poate fi făcută și noaptea

spot_img

Ministrul Justiției, Ana Birchall a inițiat un proiect de ordonanță de urgență pentru modificarea unor acte normative prin care se propun pedepse mai mari pentru infracțiuni contra persoanei și înăsprirea condițiilor pentru eliberare condiționată, potrivit Mediafax.

Unul din aspectele ce se regăsește în proiect privește percheziția domiciliară.

Astfel, cererea procurorului prin care se solicită încuviinţarea percheziţiei domiciliare se soluţionează de îndată, nu în 24 de ore, anunță ministrul Justiției.

Percheziţia se poate face şi înainte de ora 6.00 şi după ora 22.00, în cazul infracţiunii flagrante sau pentru înlăturarea unei situaţii infracţionale ori pentru salvarea vieţii, precum şi într-un local deschis publicului la acea ora, a precizat Ana Birchall. De asemenea, mandatul de percheziție poate fi valabil până la 15 zile, se arată în proiect. 

„ART. 158 Procedura de emitere a mandatului de percheziție domiciliară
(…)
„(5) Cererea prin care se solicită încuviințarea efectuării percheziției domiciliare se soluționează, de îndată, în camera de consiliu, fără citarea părților. Participarea procurorului este obligatorie.”

„(31) Percheziția poate fi efectuată și în intervalul orar 20,00-6,00 în cazul infracțiunii flagrante sau când percheziția urmează să se efectueze într-un local deschis publicului la acea oră”, se arată în proiectul de OUG, postat pe site-ul Ministerului Justiției.

Ministerul Justiției propune o pedeapsă de la 2 la 8 ani pentru răpirea de persoane, iar dacă fapta a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 18 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

 Înăsprirea condițiilor de eliberare condiționată, este un alt punct important din proiectul inițiat de ministerul Justiției. 

„ART. 100. Condițiile liberării condiționate în cazul pedepsei închisorii
(1) Instanța poate dispune liberarea condiționată în cazul închisorii dacă sunt întrunite următoarele condiții:
„a) cel condamnat a executat cel puțin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, sau cel puțin trei pătrimi din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani;”
b) cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis;
c) cel condamnat a îndeplinit integral obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească;
d) instanța are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra în societate”, potrivit proiectului de act normativ.

„SECȚIUNEA a 6-a – Liberarea condiționată
ART. 99. Condițiile liberării condiționate în cazul detențiunii pe viață
(1) Instanța poate dispune liberarea condiționată în cazul detențiunii pe viață dacă sunt întrunite următoarele condiții:
„a) cel condamnat a executat efectiv 25 de ani de detențiune;”
b) cel condamnat a avut o bună conduită pe toată durata executării pedepsei;
c) cel condamnat a îndeplinit integral obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească;

d) instanța are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra în societate”, se arată în proiectul de OUG.

Potrivit proiectului de OUG, în cazul condamnatului care a împlinit vârsta de 65 de ani, se poate dispune liberarea condiționată, după executarea efectivă a jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depășește 10 ani, sau a cel puțin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în alin. (1) lit. b) – d).”

Nu se dispune eliberarea condiționată „dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită, sau în cazul pluralității de infracțiuni, pentru una din infracțiunile săvârșite, este de 10 ani sau mai mare, decât după executarea efectivă a cinci șesimi din durata pedepsei.”

O altă propunere a ministrului Justiției privește DIICOT pentru care ministrul propune să aibă competențe extinse și la variantele agravante ale infracțiunii prin răpire, precum și la infracțiuni de sclavie.