- UPDATE
Ministrul justiției, Tudorel Toader, a anunţat că joi, în prima zi în care legea recursului compensatoriu a intrat în vigoare, au fost eliberaţi 529 de deţinuţi.
„În baza acestei legi, prin adăugirea celor 6 zile (..) – au ieşit 529 de detinuţi. (…)3.349 de deţinuţi au dobândit vocaţia la liberarea condiţionată în cursul zilei de ieri. Nu credeam că impactul va fi atât de mare”, a declarat Tudorel Toader.
Cei peste 3.300 de condamnaţi întrunesc acum condiţiile pentru a cere eliberarea condiţionată, condiţia privind fracţia de executare a pedepsei fiind îndeplinită mai repede datorită celor şase zile de libertate obţinute pentru 30 de zile executate în condiţii improprii.
Deţinuţii eliberaţi vor primi o sumă de bani pentru fiecare zi petrecută în condiţii necorespunzătoare de detenţie. Deşi suma nu a fost stabilită încă, se iau în calcul variantele deja implementate în Ungaria şi Italia, unde foştii deţinuţi au primit 5 euro, respectiv 8 euro pentru fiecare zi petrecută în condiţii necorespunzătoare de detenţie.
„S-au adunat la CEDO procese de ordinul miilor. CEDO le-a suspendat, a pronunţat decizia pilot şi noi trebuie să le dam despăgubiri şi lor. Vor fi despăgubiţi în echivalent bănesc. Cuantumul nu îl stabilesc eu. Pot să vă dau nişte repere. Ungurii au stabilit 5 euro pe zi, Italia a stabilit 8 euro. CEDO a considerat că sunt depăbugiri echitabile. (…)Nu plăteşte ministerul, plăteşte bugetul statului. Există o decizie a Curţii Europene, care spune că statul nu se poate prevala de lipsa fondurilor pentru a justifica neplata despăgubirilor stabilite printr-o hotărâre judecătorească. Dacă suma totală va fi prea mare, statul are posibilitatea să eşaloneze plata”, a explicat Tudorel Toader.
Referitor la planul solicitat de CEDO, privind condiţiile din penitenciarele din România, ministrul susţine că Legea recursului compensatoriu este doar un pas spre soluţionarea problemelor. Toader a prcizat că vor fi modernizate mai multe penitenciare, vor fi construite două închisori, dar şi un centru de perfecţionare a angajaţilor din ANP. De asemenea, brăţara electronică este o măsura de ordin legislativ avută în vedere.
Ministrul justiției, Tudorel Toader, s-a întâlnit, vineri, cu directori de penitenciare și judecători din comisiile speciale pentru a discuta pe tema măsurilor legislative pentru diminuarea supraaglomerării din închisori și îmbunătățirea condițiilor de detenție.
De altfel, Toader anunța, încă de marți, că dezbaterile pe legislația privind măsurile care vor fi luate pentru a rezolva problema supraaglomerării din penitenciare vor avea loc începând de pe 20 octombrie.
„Ordinul este la Ministerul Justiție. Ordinul va intra în vigoare, se va aplica la data prevăzută de lege. Pe data de 20, ca să evităm o interpretare, am invitat toți directorii de penitenciare și judecătorii din comisiile speciale și vom dezbate legea, vom da o interpretare, cea corectă, unitară. Comisiile sunt pregătite”, spunea Tudorel Toader.
Joi a intrat în vigoare Legea recursului compensatoriu, iar potrivit reprezentanților Federaţiei Sindicatelor din ANP, în prima zi de aplicare a normelor au fost puşi în libertate sute de deţinuţi, iar în perioada următoare vor fi eliberaţi alţi peste 1.000. Sindicaliştii susțin că nu există un regulament de aplicare a legii.
„O estimare bazată pe informaţiile preluate de la colegii din penitenciare arată că directorii de penitenciare deja şi-au asumat semnarea unor decizii administrative de punere în libertate a peste 300 de deţinuţi. În perioada următoare, estimăm că peste 1000 de deţinuţi vor fi prezentaţi, în plus, în fiecare lună în comisii de liberare condiţionată, ca urmare a aplicarii legii”, transmite Federaţia Sindicatelor ANP.
Sindicaliştii sunt nemulţumiţi de lipsa unui regulament de aplicare a legii.
„Legea este aplicată pe răspunderea directorilor de penitenciare care, împreună cu specialiştii din penitenciare implicaţi în acest proces, îşi asumă, practic, riscul unor liberări eronate pentru a evita detenţia ilegală. (…)Modul de calcul al acestor 6 zile considerate ca executate este incert, procedura de punere în libertate nu este clară, apar erori în evidenţa executării pedepselor, iar personalul care gestionează acest proces este insuficient”, susţin reprezentanții Federaţiei.
R.D.