Decizia de eliberare a lui Cristian Cioacă sub control judiciar i-a luat prin surprindere pe oficialii Ministerului Justiţiei, care nu se aşteptau ca un judecător să dispună o măsură inaplicabilă din Noul Cod de Procedură Penală, aşa cum este cazul dispozitivului electronic de supraveghere. În acelaşi timp, nicio instituţie dintre cele implicate în actul de justiţie nu i-a informat oficial pe magistraţi că „brăţara electronică” este indisponibilă momentan.
Pe legea actuală, Poliţia Română este responsabilă pentru punerea în aplicare a măsurilor preventive, însă nu are regulament şi nici dispozitivele invocate de noua procedură penală. După intrarea în vigoare a noilor coduri, Ministerul Justiţiei a lansat în dezbatere publică un regulament privind executarea pedepselor, din care reiese că managerul noilor „sisteme de supraveghere la distanţă” va fi directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Cine trebuia să verifice „realitatea discordantă” a măsurilor din noua procedură
„Trebuie reevaluată responsabilitatea magistratului care ia o astfel de măsură. Filosofia de specialitate consacră termenul de „denegare de dreptate” pentru astfel de situaţii. Un judecător nu poate acuza neajunsul legii, ci trebuie să dea rezolvarea corectă problemei cu care a fost sesizat”, a declarat pentru Sursa Zilei un înalt responsabil din Justiţie.
În acelaşi timp, Ministerul Justiţiei şi Poliţia Română trebuiau să se asigure că măsura poate fi aplicată, iar în caz contrar să-i informeze pe magistraţi cu privire la limitele aplicării articolului referitor la arestul la domiciliu. Aşa s-a întâmplat timp de 40 de ani cu „internarea în centrele de reeducare” sau cu „executarea pedepsei la locul de muncă” din Codul Dongoroz.
Ministerul Justiţiei răspunde cu jumătate de adevăr
Precizăm că judecătorul care dispune măsura arestului la domiciliu poate dispune ca pe durata arestului la domiciliu inculpatul să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere, ceea ce înseamnă că nu este obligatoriu ca în toate cazurile să se dispună purtarea unui astfel de sistem
Ministerul Justiţiei
pentru Sursa Zilei
Poliţia Română, pe de altă parte, îşi explică neputinţa prin lipsuri legislative.
Până în prezent dispozitivul electronic de supraveghere nu a fost folosit, întrucât nu a fost adoptat cadrul legal care să reglementeze modalităţile şi condiţiile de utilizare a acestuia
MAI
pentru Sursa Zilei
Un nou regulament privind executarea pedepselor pus în dezbatere publică de Ministerul Justiţiei transformă ANP-ul în managerul „sistemelor de supraveghere la distanţă. Acest lucru va fi posibil însă doar dacă ANP externalizează acest serviciu sau dacă achiziţionează direct sistemele de monitorizare prin GPS a deţinuţilor.
Prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se stabileşte procedura operaţională de aplicare a sistemelor de supraveghere electronică la distanţă
Regulament de aplicare a Legii nr. 254/2013
art. 32, alin. 3
Sursa Zilei a scris că singura firmă de securitate pregătită să furnizeze Guvernului astfel de servicii este G4S, implicată la nivel mondial în numeroase scandaluri privind respectarea drepturilor omului şi acuzată în Anglia de o fraudă uriaşă în gestionarea acestui serviciu. Concernul G4S ar fi umflat facturile Ministerului Justiţiei din Anglia cu miliarde de lire sterline din 1999 şi până acum, pretinzând că supraveghează deţinuţi morţi sau plecaţi din ţară.
Ipotezele eliberării celui mai televizat criminal român
Înlocuirea arestului preventiv cu controlul judiciar în cazul lui Cristian Cioacă are, procedural vorbind, doar două posibile premise: fie judecătorii nu sunt convinşi de probatoriul administrat (instanţa a dispus deja refacerea constatărilor medico-legale din dosar), fie consideră că durata arestului este prea mare şi încalcă dreptul inculpatului la o durată rezonabilă a procesului penal (argument care i-ar da câştig de cauză lui Cioacă în faţa CEDO).
- Ipoteza 1
Dacă judecătorii nu sunt convinşi de probe sau cred că ancheta a fost părtinitoare, ar putea duce la un singur deznodământ: achitarea lui Cristian Cioacă. Decizia ar fi una definitivă conform noilor prevederi procedurale. În această situaţie, constatările criminalistice (pe baza cărora sunt condamnaţi sute de alţi criminali în România) şi aşteptate la termenul din martie al procesului, ar trebui să răstoarne concluziile precedente, demonstrând neglijenţa sau reaua intenţie a anchetatorilor din acest dosar.
- Ipoteza 2
Judecătorii şi-au format o opinie, aşteaptă reconfirmarea probatoriului şi au preferat să protejeze statul de un proces privind durata excesivă a procesului lui Cristian Cioacă. Prin urmare, i-au dat un ultim respiro până la rezultatul final al expertizelor dispuse de instanţă.
Cristian Cioacă a fost arestat preventiv în decembrie 2012, iar în luna iulie a anului trecut, Tribunalul Argeş l-a condamnat la 22 de ani de închisoare. Poliţistul judecat pentru omor calificat şi profanare de morminte a fost încarcerat preventiv la Penitenciarul Colibaşi.
Cioacă va fi reîncarcerat dacă apare la TV
Judecătorii au decis, prin dispozitivul deciziei de înlocuire a arestului preventiv cu controlul judiciar, să protejeze victimele, interzicându-i lui Cioacă să se apropie sau să comunice cu membrii familiei Ghinescu, cu exceptia fiului său, Patrick. În acelaşi timp, Cioacă nu are voie să comunice cu martorii, experţii desemnaţi în dosar ori să apară la emisiuni radio sau TV şi să participe la manifestări sportive sau culturale.
Cristian Cioacă nu are voie nici să şofeze şi nici să se apropie de vreo armă. Încălcarea oricăreia dintre aceste interdicţii duce automat la reîncarcerarea lui.
Această decizie este executorie, dar mai poate fi răsturnată de contestaţia depusă de procurori la Instanţa Supremă.
Mihaela Chiper