Posibilitatea militarizării forţelor din Ministerul Afacerilor Interne (MAI), dar și cea a intervenției în afara teritoriului național, atât cu trupe militare, dar și de altă natură, pentru contracararea unor amenințări hibride se numără printre modificările care ar urma să fie aduse Legii apărării naţionale a României, în contextul războiului Rusiei în Ucraina și al creșterii amenințărilor la adresa României.
Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a pus în dezbatere publică un proiect de act normativ privind Legea apărării naţionale a României care prevede posibilitatea militarizării, în anumite condiţii, a forţelor de protecţie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
De asemenea, legea stabileşte competenţele şi modalitatea de angajare a capabilităţilor militare şi nonmilitare constituite la pace, în situaţia ameninţărilor hibride.
MApN apreciază că este necesară adoptarea legii şi din perspectiva armonizării cadrului normativ incident domeniului apărării, precum şi din necesitatea abordării apărării naţionale în contextul apărării colective în cadrul Alianţei Nord-Atlantice şi a Politicii de Securitate şi Apărare Comună a Uniunii Europene.
Potrivit expunerii de motive, prin soluţiile prefigurate prin prezentul proiect de lege se defineşte în mod cuprinzător apărarea naţională şi sunt introduse noi abordări ale relaţiilor specifice domeniului apărării la nivel conceptual, cât şi instituţional, respectiv:
– norma nu se mai raportează la „doctrina militară”, ci la documentele de planificare a apărării la nivel naţional şi departamental, în vederea asigurării cadrului normativ de implementare a Strategiei naţionale de apărare a tării (SNA) şi a Strategiei militare (SM). Astfel, sunt prevăzute tipurile de forţe care participă la executarea acţiunilor prin care se implementează deciziile şi măsurile necesare apărării ţării şi modalitatea de determinare a necesarului de capabilităţi. Nu în ultimul rând, proiectul de act normativ prevede rolul Ministerului Apărării Naţionale de integrare şi conducere, într-o concepţie unitară, a acţiunilor tuturor forţelor participante la apărarea ţării, conform planurilor în vigoare;
– realizează cadrul normativ intern necesar implementării deciziilor adoptate în cadrul organizaţiilor în care România este membru;
– corelat asigură cadrul legal pentru transferul de autoritate şi completează domeniul Legii 291/2007 privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi al Legii 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, cu modificările şi completările ulterioare;
– statuează principiul conducerii unice, interinstituţionale la nivel strategic;
– stabileşte competenţele şi modalitatea de angajare a capabilităţilor militare şi nonmilitare constituite la pace, în situaţia ameninţărilor hibride care nu impun instituirea uneia dintre măsurile excepţionale prevăzute la art. 93 din Constituţia României, republicată sau dispunerea uneia dintre măsurile prevăzute la art. 92 din Constituţie;
– asigură cadrul legal pentru angajarea capabilităţilor militare şi nonmilitare în afara teritoriului statului român pentru protejarea cetăţenilor români aflaţi în pericol;
– reglementează procesul periodic de desfăşurare a Analizei Strategice a Apărării (ASA), în corelare cu elaborarea SNA;
– asigură coerenţă efortului naţional de apărare şi iniţierea eficientă a măsurilor de răspuns, precum şi a necesităţii de adaptare şi conjugare a acţiunilor tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării prin militarizarea forţelor de protecţie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Pentru realizarea unei tranziţii fluente între diferitele faze ale operaţiei de apărare şi pentru asigurarea unui răspuns naţional omogen este obligatorie coordonarea şi sincronizarea, în special la nivel operativ şi tactic, a acţiunilor desfăşurate de către toate instituţiile din categoria celor destinate apărării. Astfel, militarizarea structurilor MAI la starea de asediu, mobilizare sau război va genera o serie de avantaje operaţionale esenţiale în ceea ce priveşte crearea unei imagini strategice integrate, capacitatea de coordonare a forţelor şi de planificare a acţiunilor. Totodată, va creşte capacitatea de integrare a forţelor MAI în cadrul dispozitivelor constituite în interiorul teritoriului naţional şi va asigura un grad ridicat de interoperabilitate şi complementaritate a acţiunilor în raport cu forţele militare, pe timpul diferitelor misiuni de asigurare a securităţii şi protecţiei populaţiei;
– corelează misiunile esenţiale ale Armatei României, potrivit prevederilor Constituţiei României, republicată şi în acord cu tratatele internaţionale la care România este parte, prin raportare la riscurile şi ameninţările la adresa valorilor constituţionale şi a intereselor şi obiectivelor naţionale de securitate în domeniul apărării.
Adina Bucur
SURSA FOTO: MApN