Cooperarea dintre Uniunea Europeană și statele ex-sovietice grupate în Parteneriatul Estic nu poate avea decât beneficii pentru România, potrivit unei analize făcute pentru Sursa Zilei de Ministerul Economiei (ME) de la București.
După Summit-ul de la Vilnius din noiembrie, este probabilă intrarea în linie dreaptă pentru instituirea unor acorduri comerciale cu Republica Moldova, Ucraina, Georgia și Armenia.
Analiza citată arată că negocierea şi încheierea de Acorduri Aprofundate si Cuprinzatoare de Comert Liber (DCFTA-uri) cu cele patru ţări are ca efecte:
- Eliminarea taxelor vamale, reducerea şi eliminarea barierelor tehnice în calea comerţului, astfel că produsele şi serviciile europene, deci şi româneşti, vor beneficia de un acces mai bun pe pieţele celor patru ţări partenere.
- Încurajarea investiţiilor europene în cele patru ţări partenere.
- Cooperarea administrativă la toate nivelurile şi în toate domeniile, ceea ce se traduce prin reducerea birocraţiei şi o coeziune a politicilor economice, de dezvoltare, cooperare între UE și ţările din Parteneriatul Estic.
”Zona de comerţ liber aprofundat şi cuprinzător între Republica Moldova, Georgia Armenia şi Ucraina şi Uniunea Europeană nu înseamnă doar relaţii comerciale extinse, ci şi crearea condiţiilor atractive pentru investiţii. Totodată, este un prim pas pentru o eventuală integrare în UE”, potrivit oficialililor ME.
Schimburile comerciale ale României cu cele patru state au înregistrat balanţe comerciale pozitive, la sfârşitul primului semestru al acestui an.
Astfel, exporturile româneşti au depăşit importurile cu 161,4 milioane euro în cazul Republicii Modova, cu 126,6 milioane euro în relaţia cu Georgia, 125,2 milioane euro în relaţia cu Ucraina şi 2,5 milioane euro în relația cu Armenia.
În ceea ce priveşte comerţul bilateral dintre România şi Republica Moldova, există experienţa Acordului de Comerţ Liber care a funcţionat până în 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană.
Negocierile cu R. Moldova pentru încheierea unui DCFTA au început în februarie 2012, iar partea tehnică a negocierilor a fost încheiată la data de 12 iunie 2013. De asemenea, Georgia a încheiat în vară aceste negocieri, iar în cazul Armeniei, se așteaptă ca acest pas să fie făcut până în noiembrie.
La Summit-ul de la Vilnius, pe 28 și 29 noiembrie, urmează ca aceste acorduri să fie parafate, semnarea fiind programată pentru 2014.
Cu Ucraina, UE a încheiat negocierile Acordului de Asociere, care conţine dispoziţii privind crearea unei zonei de comerţ liber, urmând ca, în viitorul apropiat, să se treacă la aplicarea provizorie a acestui acord. Pentru început, sunt excluse de la aplicare domenii de competenţă mixtă şi/sau naţională, respectiv drepturile de proprietate intelectuală, transporturi, energie şi unele aspecte aferente cooperării administrative.
Aplicarea Acordurilor va îmbunătăţi substanţial capacitatea de export a celor patru ţări, odată cu realizarea cerinţelor UE privind măsurile sanitare şi fitosanitare şi eliminarea barierelor tehnice în calea comerţului.
UE pregăteşte un pachet de asistenţă pentru consolidarea capacităţilor instituţionale ale autorităţilor din R. Moldova, dar şi pentru sectoarele economiei care vor avea nevoie de susţinere. România, în cadrul comitetelor şi grupurilor specializate din cadrul Comisiei Europene şi ale Consiliului UE, şi-a prezentat disponibilitatea pentru trimiterea unui expert naţional pentru sprijinirea procesului intern comunitar de verificare juridică a textului de acord DCFTA cu R. Moldova.
Până la intrarea în vigoare a acestor acorduri, Republica Moldova, Georgia şi Armenia beneficiază, în continuare, de Schema Generalizată de Preferinţe Plus a UE. Exporturile acestora au un acces avantajos pe piaţa europeană – taxe vamale zero la aproximativ 6400 de linii tarifare.
În plus, exporturile Georgiei şi Republicii Moldova sunt liberalizate în conformitate cu preferinţele comerciale autonome acordate de UE care oferă acces nelimitat, cu taxă vamală zero la toate produsele, cu excepţia anumitor produse agricole pentru care există contingente tarifare.
Reprezentanții câtorva asociații patronale au analizat aceste evoluții regionale din punctul de vedere al oportunităților și riscurilor, concluziile fiind diferite, în funcție de domeniul de activitate.
Vlad Bârleanu
foto: toledoblade.com