Partidul Mişcarea Populară, al cărui semn electoral este mărul, şi-a închiriat sediu vizavi de Palatul Cotroceni. Imobilul cu cinci camere şi curte se află pe strada Dr. Nicolae Turnescu nr. 1, față în față cu intrarea principală a Palatului Cotroceni, informează Mediafax, citând Gândul.
Vila construită în 1910 i-a fost închiriată lui Eugen Tomac, preşedintele provizoriu al partidului, de Francisca Dolores Pascariu, un medic din Bucureşti stabilit momentan în Noua Zeelandă, unde lucrează într-o companie farmaceutică internaţională prezentă şi pe piaţa din România. Contractul de închiriere a fost semnat, în numele proprietarei, de tatăl acesteia, Mihai Cojocaru, pentru o perioadă de cinci ani, contra sumei de 1.200 de euro pe lună.
Contractul de închiriere, valabil până pe 22 iulie 2018, ca şi actele de constituire a partidului sunt semnate, fără excepţie, pe 22 iulie, chiar în ziua în care Elena Udrea anunţa înscrierea, a doua zi, a partidului la tribunal. Actele au fost parafate de avocatul Ina Vintilescu, soţia fostului ministru PDL al dezvoltării, Cristian Petrescu, actual membru fondator al PMP. Ina Vintilescu va fi de altfel cea care va reprezenta în instanţă interesele partidului.
Soţia lui Petrescu a avut printre altele contacte de reprezentare şi asistenţă juridică în procedură de expropriere pe autostrăzile A2 şi A3, din care două semnate în 2004, în valoare de 285.000 de euro, respectiv 264.000 de euro şi unul semnat în 2006, în valoare de 4.612.800 de lei. Cei doi sunt un cuplu din 2008.
Susţinătorii noului partid, ale căror semnături au fost aduse săptămâna trecută la Tribunalul Bucureşti, provin în principal din judeţele în care PDL are, în ultima perioadă, tot mai mulţi disidenţi, de la primari la lideri de filiale sau în care actualii consilieri de la Palatul Cotroceni au legături puternice, mai scrie Mediafax. În top 3 se află Constanţa, Galaţi şi Olt, urmate de Arad, Dâmboviţa, Neamţ, Argeş.
Primul termen pentru înfiinţarea PMP a fost stabilit de Tribunalul Bucureşti pe 22 august.
Preşedintele Fundaţiei Mişcarea Populară, în care Traian Băsescu a anunţat că va activa cu certitudine după plecarea de la Palatul Cotroceni, ar urma să facă parte din conducerea partidului, în momentul în care ar decide să îi devină membru. Regula se păstrează şi la nivel de judeţ. Şi preşedintele, dar şi membrii fondatori ai Fundaţiei, între care se află consilierii prezidenţiali Cristian Diaconescu, Daniel Funeriu şi Sebastian Lăzăroiu, au câte un vot la Congresul partidului, unde se aleg liderii după înfiinţare, cu aceeaşi condiţie de a se înscrie în rândurile sale. La vârf, PMP ar urma să fie condus de 12 membri: preşedinte, prim-vicepreşedinte, 5 vicepreşedinţi, alţi 4 membri şi preşedintele Fundaţiei Mişcărea Populară, din ziua în care se înscrie în partid. Fiecare organizaţie locală va avea minimum 30 de membri din care 5 sau chiar 7 vor fi lideri. La primul Congres cota de reprezentare va fi de 1 la 100 de membri, numărul acestora nefiind cunoscut în prezent.
La înfiinţarea noului partid, fondatorii, între care 4 foşti PDL-işti – Eugen Tomac, Cristian Petrescu, Teodor Baconschi şi Adrian Papahagi -, au adus puţin peste 49.000 de semnături de susţinere. Peste 3.000 vin din Constanţa, Galaţi şi Olt. Peste 2.000 s-au strâns în Arad, unde este primar Gheorghe Falcă, unul dintre fidelii politici ai lui Traian Băsescu, Dâmboviţa – unde Florin Popescu, un alt susţinător fervent al preşedintelui, a fost recent înlăturat de la conducere – , Botoşani, Dolj.
Andrei Tudor