Contribuția pentru solidaritate socială se plătește la bugetul de stat și se datorează de către angajatori la fondul brut de salarii, fiind destinată alimentării Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale și asigurării necesarului pentru plata prestațiilor sociale, a transmis Ministerul Finanțelor Publice.
Nivelul contribuției este stabilit astfel încât să asigure necesarul pentru plata prestațiilor sociale de care beneficiază salariații, cum ar fi indemnizațiile pentru șomaj, indemnizațiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă și boli profesionale.
„Contribuția pentru solidaritate socială nu este o taxă nouă, ci o contribuție socială corelată cu măsura privind reducerea numărului contribuțiilor sociale și cu necesitatea asigurării prestațiilor sociale de care beneficiază salariații în conformitate cu principiile care stau la baza sistemelor de asigurări sociale, cum ar fi principiul contributivității și cel al solidarității sociale”, spun reprezentanții MFP, potrivit unui comunicat.
În ceea ce privește Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, obligativitatea constituirii acestuia este instituită prin Legea nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, cu modificările ulterioare, care transpune Directiva Consiliului nr. 80/987/CEE privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la protecția salariaților în cazul insolvabilității angajatorului, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L283 din 28 octombrie 1980, cu modificările aduse prin Directiva Parlamentului European și a Consiliului nr. 2002/74/CE, publicată în Jurnalul Oficial nr. L270 din 8 octombrie 2002.
„Din Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale se asigură plata salariilor în situația în care angajatorii intră în insolvență, în limita a 3 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat”, se mai arată în comunicat.
Ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, a declarat joi că angajatorii vor plăti 2% din fondul de salarii, începând de anul viitor, cea mai mare parte din bani intrând la bugetul de stat.
„2% nu înseamnă integral fondul de salarii. O parte din acest 2% se va constitui ca venit la bugetul de stat, urmând ca, ulterior, de la bugetul de stat să fie acoperite finanțări pentru partea de sănătate și pentru partea de asigurări sociale. Vor fi aceste două componente. Practic, 90% va merge la bugetul de stat pentru a acoperi diverse destinații în funcție de solicitările bugetare și 10% va merge către sprijinirea tuturor salariaților care se vor confrunta cu situații deosebite în caz că angajatorul intră în insolvență și nu le achită obligațiile”, a spus Mișa.
Consiliul Național pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii din România a transmis însă că taxa de solidaritate nu are o destinație clară și va produce o bulversare a mediului de afaceri, în special a IMM-urilor.
Prin introducerea unei taxe de solidaritate de 2% plătită de angajator, toți angajatorii sunt trecuți automat în clasa de risc cel mai ridicat, în privința producerii riscului de accidente de muncă și boli profesionale, raportat la valoarea taxei de solidaritate de 2% obținută prin luarea în calcul a procentului cel mai mare pentru accidente de muncă și boli profesionale, a declarat Florin Jianu, președintele CNIPMMR.
Contribuțiile plătite în prezent au o destinație precisă, respectiv garantarea plății creanțelor salariale, concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate și asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, în schimb taxa de 2% nu va avea nicio destinație, fiind alocată, conform bugetului de stat, în mod sigur pentru plata unor cheltuieli sociale, potrivit unui comunicat al CNIPMMR.â
T.S.