Documentul a fost semnat în județul Covasna
Reprezentanții comunității românești din județul Covasna, reuniți sâmbătă la Întorsura Buzăului, au adoptat un Memorandum prin care solicită sprijinul autorităților statului pentru prezervarea culturii și identității naționale a românilor din zonele în care sunt numeric minoritari.
Printre altele, cer Președinției, Parlamentului și Guvernului României să elaboreze o strategie specială pentru sprijinirea și conservarea acestor comunități și pentru stoparea exodului românilor din Covasna și Harghita, înființarea unui departament care să faciliteze legătura între organele administrației centrale și societatea civilă românească, numirea unui consilier prezidențial, respectiv, guvernamental, care să monitorizeze situația comunităților românești numeric minoritare și care să prezinte rapoarte periodice, precum și finanțarea din bugetul de stat a proiectelor promovate de asociațiile și fundațiile culturale, religioase și civice din această zonă.
De asemenea, în memorandum se solicită reprezentanților statului român să-și exercite „mai clar și mai hotărât” prezența în județele Covasna, Harghita și Mureș, prin instituțiile sale specifice, respectiv prefectură, instituții deconcentrate, armată, forțe de ordine publică.
„Datorită configurației demografice, administrative, educaționale, economice și politice actuale din județele Covasna și Harghita, românii au statut de facto de minoritate numerică locală, discriminată negativ în plan local, în mass-media și în politica națională, fără putere politică și fără mijloace de exprimare eficiente în raport cu societatea în mijlocul căreia trăiește. Populația românească din zonă este nesocotită, marginalizată și tratată ca o populație aservită, neexistând egalitate de șanse la obținerea unui loc de muncă. În județele Covasna și Harghita, contrar cadrului legislativ european, minoritatea dominantă maghiară, devenită majoritate numerică, este protejată prin măsuri evidente de discriminare pozitivă, în vreme ce majoritatea românească din cele două județe, devenită minoritatea numerică locală dominată, este condamnată la deznaționalizare sau la emigrare (…) Cerem Guvernului să adopte măsuri pentru a stopa sau măcar a încetini declinul demografic și plecarea în masă din zonă, mai ales din rândul tinerilor, datorită discriminărilor la care sunt supuși și lipsei de orizont profesional și de respect a demnității. Solicităm politicienilor și tuturor reprezentanților românilor din județ să se angajeze plenar la toate nivelurile de decizie pentru îmbunătățirea situației românilor din zonă
Memorandum
Participanții la adunare au evidențiat că românii din zonele în care sunt minoritari numeric nu dispun de instrumente legale și pârghii eficiente pentru a contracara, prin forțe proprii, efectele negative ale descentralizării în raporturile cu autoritățile administrației publice locale aflate „sub autoritatea perpetuă a formațiunilor etnice maghiare”. Totodată și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că, în ultimii zece ani, populația românească din județul Covasna a cunoscut un accentuat proces de scădere numerică, în proporție de 12% comparativ cu 7% populația de etnie maghiară din județ.
În cadrul reuniunii, dar și în finalul Memorandumului, reprezentanții românilor din județul Covasna au adresat concetățenilor de etnie maghiară un apel la conlucrare și dialog, subliniind că „singura soluție rezonabilă este conviețuirea pașnică, bazată pe respectul reciproc, în spiritul valorilor comune creștine și europene”.
Memorandumul va fi trimis și Consiliului Europei.
La întâlnirea organizată de Forumul Civic al Românilor din județele Covasna, Harghita și Mureș și Primăria Întorsura Buzăului, cu sprijinul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, au participat, printre alții, episcopul Andrei Moldovan, parlamentari, prefecți, consilieri județeni, preoți, directori ai școlilor cu predare în limba română, șefi ai unor instituții deconcentrate, instituții de cultură, politicieni, reprezentanți ai unor asociații culturale și civice.
Valeriu Motoc