Fostul primar al Constanței, Radu Mazăre, este la un pas să scape de toate dosarele în care este pus sub acuzare sau trimis în judecată. Motivul: și în cazul lui, ca și în cazul Elenei Udrea se aplică principiul specialității.
Curtea de Apel Constanța a decis, marți, în Camera preliminară, să anuleze toate mijloacele de probă administrate de DNA începând cu iulie 2019, dată la care fostul edil a fost extrădat din Madagascar. Acum, procurorii DNA trebuie să comunice dacă își mențin decizia de trimitere în judecată a fostului edil aflat în prezent în închisoare. Decizia finală va fi luată pe 20 septembrie.
În cauza aflată pe rolul Curții de Apel Constanța, Radu Mazăre este acuzat de abuz în serviciu în formă continuată (nouă acte materiale), fiind acuzat că a aprobat vânzarea prin negociere directă a unor terenuri aparținând domeniului privat al municipalității, deși legea îl obliga să organizeze licitații publice. Judecătorii au ajuns la concluzia că DNA Constanța a încălcat principiul specialității reglementat inclusiv de dreptul intern (Legea 302/2004), care prevede că persoana extrădată nu va fi urmărită, judecată, deținută în vederea executării unei pedepse sau supusă oricărei alte restricții a libertății sale individuale, pentru orice fapt anterior predării, altul decât cel care a motivat extrădarea.
În cazul în care calificarea dată faptei incriminate va fi modificată în cursul procedurii, persoana extrădată va fi urmărită sau judecată doar în măsura în care elementele constitutive ale infracțiunii recalificate ar îngădui extradarea.
Conform Legii 302/2004, acest principiu are urmatorul continut:
„ Regula specialitatii
(1) Persoana care va fi predata ca efect al extradarii nu va fi nici urmarita, nici judecata, nici detinuta in vederea executarii unei pedepse, nici supusa oricarei alte restrictii a libertatii sale individuale, pentru orice fapt anterior predarii, altul decat cel care a motivat extradarea, in afara de cazurile cand:
- a) statul roman care a predat-o consimte; statul solicitant va prezenta in acest scop o cerere, insotita de actele prevăzute la art. 38 alin. (2) si de un proces-verbal judiciar in care se consemneaza declaratiile extradatului; acest consimtamant va putea fi dat atunci cand infractiunea pentru care este cerut atrage ea insasi obligatia de extradare potrivit prezentei legi;
- b) avand posibilitatea sa o faca, persoana extradata nu a parasit, in termen de 45 de zile de la liberarea sa definitiva, teritoriul statului caruia i-a fost predata, ori daca s-a inapoiat acolo dupa ce l-a parasit.
(2) Statul solicitant va putea lua totusi masurile necesare in vederea, pe de o parte, a unei eventuale trimiteri a persoanei de pe teritoriul sau, iar pe de alta parte, a intreruperii prescriptiei potrivit legislatiei sale, inclusiv recurgerea la o procedura in lipsa.
(3) Cand calificarea data faptei incriminate va fi modificata in cursul procedurii, persoana extradata nu va fi urmarita sau judecata decat in masura in care elementele constitutive ale infractiunii recalificate ar ingadui extradarea.
(4) In cazul prevazut la alin. (1) lit. a) cererea adresata statului strain se formuleaza de catre Ministerul Justitiei, in baza incheierii instantei competente sa solutioneze cauza in prima instanta, la propunerea motivata a Ministerului Public sau in baza incheierii instantei pe rolul careia se afla cauza, daca extradarea a fost acordata dupa trimiterea in judecata a persoanei extradate, dupa caz.”
Documentul transmis de Madagascar care aruncă în aer dosarele lui Mazăre
Publicația Fanatik a obținut o copie a răspunsului Ministerului Justiției din Republica Madagascar, emisă în urma adresei autorităților române din 15 iulie 2020, pe baza căreia judecătorii constănțeni au dispus anularea parțială a rechizitoriului lui Radu Mazăre.
”Am luat act de cererea Dvs, ca Ministerul Justiției malgaș să prezinte poziția sa cu privire la renunțarea la regula specialității referitor la dosarul menționat anterior. Mai întâi este important de subliniat că referitor la articolele 109, 110 și 111 din legea privind cooperarea internațională în materie penală, extrădarea susnumitului ar fi trebuit să fie judecată într-o ședință dedicată extrădării. Prin urmare a avut loc un viciu de procedură, procedura de extrădare rămânând nulă, cu toate consecințele de drept.
De altfel, principiul specialității este unul din principiile de drept al extrădării: interzice ca extrădatul să fie urmărit sau pedepsit pentru o infracțiune anterioară predării, alta decât cea care a motivat extrădarea.
Ministerul Justiției malgaș nu poate admite cererea dumneavoastră de extindere a consimțământului la judecarea domnului Mazăre Radu Ștefan pentru un dosar aflat pe rol sau unul viitor. De asemenea, din descrierea procedurii reiese că domnul Mazăre Radu Ștefan nu și-a dat acordul.
În plus, acesta s-a prevalat de statutul său de solicitant de azil sub protecția Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru refugiați iar infracțiunile pentru care statul Dvs solicită ca justiția malgașă să facă derogare de la principiul specialității nu sunt clare și nu ne garantează faptul că nu este vorba de infracțiuni cu caracter politic”, se arată în răspunsul din Republica Madagascar dat autorităților române.
Judecătorii au mai stabilit că DNA Constanța a dat un sens eronat precizărilor autorităților malgașe, susținând că ”procedura de extindere a consimțământului la extrădare la care ar trebui să dea curs nu este reglementată în legislația statului malgaș”.
Magistrații precizează că nu există nicio referire în răspunsul Ministerului Justiției din Republica Madagascar la reglementări legate de extindere a consimțământului de extrădare pentru alte fapte, ci la procedura existentă și reglementată a acestei proceduri.
Mai mult, arată judecătorii, procurorul de caz a fost cel care a invocat principiul specializării atunci când avocații lui Mazăre au încercat să aducă o serie de probe la dosar de urmărire penală. „Astfel, inculpatul a fost asistat de avocați aleși, iar aceștia nu au putut să-și exercite dreptul la apărare, în cauză”, au mai arătat judecătorii, în motivarea deciziei.
Raluca Dan