Ungaria nu se mai opune numirii lui Mark Rutte ca secretar general al NATO, afirmă marţi presa olandeză preluată de Reuters.
Și Slovacia îl susţine acum pe premierul Olandei, aflat la sfârşit de mandat, ca succesor al lui Jens Stoltenberg în cea mai înaltă funcţie politică din alianţă.
Preşedintele slovac Peter Pellegrini s-a pronunţat în acest sens marţi.
Ungaria, Slovacia și România erau ultimele țări care nu își anunțaseră susținerea oficială pentru olandez, în condițiile în care Klaus Iohannis se mai află, teoretic, în cursa pentru șefia Alianței Nord-Atlantice.
Rutte s-a întâlnit cu omologul său ungar Viktor Orban luni, la reuniunea neoficială de la Bruxelles a liderilor din statele aliate.
Conform reţelelor de presă NOS şi RTL din Olanda, Orban nu i-a cerut lui Rutte să prezinte scuze pentru opiniile din trecut despre Ungaria, gestul respectiv din partea olandezului fiind una din cele două condiţii puse de Budapesta pentru aprobarea lui ca succesor al lui Jens Stoltenberg.
Cealaltă condiţie este ca Ungaria să nu fie obligată să finanţeze Ucraina pentru războiul de apărare împotriva Rusiei sau să trimită militari în conflictul respectiv.
Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Turcia și Germania îl susțin pe Rutte pentru a-i succeda lui Stoltenberg, care va demisiona în octombrie, din funcția de șef al NATO.
Pentru desemnarea secretarului general este nevoie de unanimitatea celor 32 de state aliate.
Până acum, doar România nu şi-a dat acordul.
Preşedintele român Klaus Iohannis a anunţat în martie că se înscrie în competiţia pentru funcţia de secretar general al NATO, argumentând că statele est-europene trebuie să fie mai bine reprezentate în conducerea instituţiilor euro-atlantice.
Iohannis ar urma să se retragă din cursă înaintea summit-ului NATO, care va avea loc la Washington, în perioada 9-11 iulie.
Adina Bucur