Peste 51% dintre proiectele transmise în cadrul Strategiei UE privind Regiunea Dunării revin domeniului transporturilor, potrivit datelor Ministerului Afacerilor Externe.
“Alături de dezvoltarea transportului de marfă, obiectivele Strategiei cuprind şi îmbunătăţirea timpilor de călătorie pentru transportul feroviar de pasageri între marile aglomerări urbane. Din multitudinea de proiecte transmise în cadrul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării, peste 51% revin domeniului transporturilor”, explică MAE, într-un material semnat de Brândușa Predescu, coordonator național pentru Strategia UE privind Regiunea Dunării, publicat pe platforma geforcee.com.
Strategia de dezvoltare a regiunii Dunării a fost propusă de Comisia Europeană în decembrie 2010 și acceptată de Consiliul statelor UE în aprilie 2011. Strategia Dunării nu aduce resurse financiare suplimentare, însă este sprijinită prin resursele bugetare disponibile pentru statele din zonă, fonduri structurale cheltuite în mod integrat.
Cele patru axe prioritare ale Strategiei sunt:
1. Conectivitatea (transporturi intermodale, cultură, turism, rețele electrice);
2. Protecția mediului (managementul resurselor de apă, protecția biodiversității și managementul de risc);
3. Prosperitatea regiunii (educație, cercetare, competitivitate);
4. Un sistem de guvernare mai bun (capacitate instituțională și securitate internă).
Conectivitatea este punctul central al Strategiei Dunării. ”Fluviul Dunărea este o parte importantă a rețelei trans-europene de transport, prin Coridorul VII de pe harta TEN-T. De aceea, are un rol din ce în ce mai important în dezvoltarea transportului de mărfuri, în special spre și dinspre portul Constanța. Dunărea are nevoie de conexiuni puternice cu rețelele de căi ferate ale statelor pe care le traversează, iar acolo unde aceste conexiuni există deja este nevoie de o coordonare mai bună a operațiunilor de transport navale și feoviare”, se arată în materialul citat.
Strategia își propune dezvoltarea terminalelor multimodale şi de marfă adiacente, până în 2020.
Totodată, o importantă componentă a Strategiei Dunării este reprezentată de București, care „reprezintă o voce serioasă şi respectată în rândul capitalelor regiunii dunărene şi în dezvoltarea economică a regiunii”.
”Intenţia de a finaliza canalul Bucureşti-Dunăre pentru a transforma capitala în port la Dunăre, precum şi preocupările ca România să poată absorbi în acest sens suficiente fonduri europene în perioada 2014 – 2020 sunt argumente solide în direcţia menţionată. Pentru acest proiect este nevoie de parteneriate cu celelalte oraşe de la Dunăre şi de accesarea fondurilor europene”, explică oficialul MAE.
Ministerul, care amintește aportul substanțial al României în lansarea Strategiei, menționează că, în perioada 28 – 29 octombrie, România va găzdui Forumul Anual al Strategiei – eveniment politic central care va constitui ”un moment de bilanţ, dar şi de poziţionare faţă de provocările viitoarei perioade financiare multi-anuale la nivel UE”.
Vlad Bârleanu