România riscă inclusiv sancțiuni financiare, după ce Comisia Europeană a decis joi să iniţieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere pe motiv că unele dispoziţii ale Deciziei-cadru privind mandatul european de arestare nu au fost transpuse corect, printre acestea regăsindu-se termenele de luare a unei decizii cu privire la executarea unui mandat european de arestare sau la predarea unei persoane căutate. Decizia CE vine chiar în momentul în care România încearcă să convingă autoritățile din Bulgaria și Grecia să pună în executare mandatele emise pe numele Elenei Udrea și al lui Sorin Oprescu.
„Comisia a decis astăzi, 19 mai, să iniţieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere Luxemburgului şi României pe motiv că unele dispoziţii ale Deciziei-cadru privind mandatul european de arestare nu au fost transpuse corect, în ceea ce priveşte, de exemplu, termenele de luare a unei decizii cu privire la executarea unui mandat european de arestare sau la predarea unei persoane căutate”, anunţă CE.
Mandatul european de arestare constituie o procedură judiciară simplificată transfrontalieră de predare a unei persoane căutate în scopul derulării urmăririi penale sau al executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranţă privative de libertate. Operaţional de la 1 ianuarie 2004, mandatul european de arestare a înlocuit procedurile îndelungate de extrădare care existau anterior între statele membre ale UE.
Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere altor 24 de state membre pentru nerespectarea obligaţiei de transpunere a deciziei-cadru sau a obligaţiei de a transpune anumite dispoziţii ale acesteia. Luxemburgul şi România au acum la dispoziţie două luni pentru a răspunde Comisiei. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.
Etapele procedurii de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor
Dacă statul membru în cauză nu comunică măsurile prin care transpune integral dispoziţiile directivelor sau dacă nu ia măsuri pentru a înlătura suspiciunea că a fost încălcată legislaţia UE, Comisia poate iniţia o procedură formală de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor. Procedura urmează o serie de etape prevăzute în tratatele UE, fiecare dintre ele încheindu-se cu o decizie oficială:
- Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere, solicitând informaţii suplimentare de la ţara în cauză. Aceasta din urmă trebuie să trimită un răspuns detaliat într-un anumit termen, de obicei de 2 luni.
- Dacă ajunge la concluzia că ţara nu şi-a îndeplinit obligaţiile care îi revin în baza legislaţiei UE, Comisia poate trimite un aviz motivat – o solicitare oficială de a se conforma legislaţiei UE. Avizul conţine motivele pentru care Comisia consideră că ţara respectivă încalcă legislaţia UE, precum şi solicitarea ca statul membru să informeze Comisia, de obicei în termen de 2 luni, cu privire la măsurile luate.
- Dacă statul membru continuă să nu se conformeze, Comisia poate decide să înainteze cazul Curţii de Justiţie. Majoritatea cazurilor sunt soluţionate înainte de a fi aduse în faţa Curţii.
- Dacă statul membru nu comunică la timp măsurile de transpunere a dispoziţiilor directivei, Comisia poate solicita Curţii să aplice sancţiuni.
- Dacă hotărârea Curţii stabileşte că statul a încălcat legislaţia UE, autorităţile naţionale trebuie să ia măsuri pentru a se conforma hotărârii Curţii.
Raluca Dan