Dosarul Bîrsan va fi judecat fără interceptări, filaje şi fără percheziţia din casa judecătorului CEDO
Rechizitoriul trimis în instanţă de fostul şef al Secţiei I din DNA, Lucian Papici, a fost disecat în camera preliminară. ÎCCJ a anulat, ca nelegale, trei sferturi din interceptările obţinute pe mandat de siguranţă naţională.
Minuta deciziei ÎCCJ a fost publicată pe site-ul instituţiei, procesul urmând să primească un termen pentru judecarea de fond, după ce DNA remediază problemele sesizate de instanţă. Astfel, judecătorii au constatat numeroase nulităţi şi au anulat trei sferturi din probatoriul strâns de DNA în acest caz. Este vorba despre sute de ore de convorbiri telefonice şi SMS-uri, dar şi trei luni de filaje pe care procurorii anticorupţie le-au obţinut în perioada în care Gabriela Bârsan beneficia de imunitatea soţului său, judecător la CEDO.
Conform noilor prevederi procedurale, judecătorii au dat un termen de 5 zile, după comunicarea motivării hotărârii, pentru a remedia probelele constatate de judecători în dosar. Decizia poate fi contestată atît de către inculpaţi, cât şi de parchet.
Admite, în parte, excepţiile formulate de inculpaţii Bîrsan Gabriela Victoria, Puşoiu Iuliana, Gherbovan Silinescu Claudia, Gherbovan Silinescu Radu, Chiriac Gabriel şi Corbu Corina Alina şi în totalitate excepţiile invocate din oficiu (…) Constată nulitatea interceptării şi înregistrării comunicării SMS din data de 29.10.2010 (…). 2) Constată nulitatea interceptării şi înregistrării convorbirii telefonice din data de 08.11.2010 ora 13:04:41 (…)3) Constată nulitatea interceptării şi înregistrării convorbirilor telefonice, a comunicărilor SMS şi a înregistrării de imagini efectuate în perioada 22.01.2011 – 07.04.2011 (…) 4) Constată nulitatea interceptării şi înregistrării convorbirilor telefonice dintre inculpata Bîrsan Gabriela Victoria şi Bîrsan Corneliu şi a proceselor-verbale de redare. (…)5) Constată nulitatea interceptării si înregistrării convorbirilor telefonice purtate de inculpata Bîrsan Gabriela Victoria cu alte persoane decât cele cu privire la care au fost emise autorizatii de interceptare (…)7) Exclude din materialul probator procesul-verbal de percheziţie domiciliară şi planşa fotografică privind aspecte de la percheziţia efectuataă la data de 6.10.2011 la locuinţa inculpatei Bârsan Gabriela Victoria. (…)
WWW.SCJ.RO
Minuta publicată luni seară, a fost rezultatul dezbaterilor din faza nepublică asupra rechizitoriului. Practic, avocaţii au trimis instanţei de judecată observaţiilor lor cu privire la nerespecatarea procedurilor şi drepturilor inculpaţilor din dosar. În vreme ce familia Bârsan, reprezentată de avocatul profesor Corneliu Lilviu Popescu, a invocat imunitatea, apărătorii presupuşilor intermediari ai traficului de influenţă pe lângă judecătorii ICCJ (avocatul, fost judecător ICCJ, Claudia Gherbovan Silinescu şi soţul acesteia) au invocat nelegalitatea rechizitoriului început de un fost adjunct al Secţiei I DNA (Viorel Cerbu) şi finalizat cu confirmarea altui adjunct al aceleiaşi secţii.
Un atac de profunzime a primit, în schimb, dosarul, chiar de la avocatul care îl reprezenta pe presupusul beneficiar al traficului de influenţă pe lângă judecătorii ICCJ – discretul om de afaceri Gabriel Chiriac, proprietarul unui apartament din Paris utilizat de familia Bârsan. Avocatul acestuia, Angelica Enache, a invocat lipsa descrierii faptelor de cumpărare a influenţei şi spălarea banilor, de care era acuzat clientul său, nefiind precizate: data, ora când se presupune că acesta ar fi săvârşit faptele, modalitatea concretă, lipsa probelor că banii plătiţi cu titlu de onorarii avocaţiale proveneau din săvârşirea vreunei infracţiuni. Instanţa a reţinut, din oficiu, aceeaşi excepţie, şi în cazul fostului judecător, membru CSM şi preşedinte al Secţiei Penale a ICCJ, Anton Pandrea. Excepţiile admise de instanţă arată că procurorul nu a înţeles elementele constitutive ale infracţiunilor pentru care a trimis opt oameni în judecată (pe 24 iulie 2014) şi a comis greşeli impardonabile, de începător. Tehnic, spălarea de bani este condiţionată de existenţa unei infracţiuni premise (evaziune, delapidare), în timp ce mita se dă sau măcar se promite înainte sau concomitent cu obţinerea unui avantaj. Instanţa a extins, astfel, din oficiu şi pentru ceilalţi inculpați excepţia nedescrierii faptei invocate doar de unii avocaţi .
Controversele dosarului Bîrsan, retrimis DNA-ului pentru a fi „curăţat”
Unul dintre cele mai controversate dosare de corupţie din justiţia românească, cel în care soţia fostului judecător român CEDO, Gabriela Bîrsan, a fost acuzată de aranjarea unor dosare pe criteriile prieteniei întreţinute de cadouri de o fostă colegă, avocatul Claudia Gherbovan-Silinescu, a fost extins, la începutul lui 2014. Noile acuzaţii au fost formulate de fostul şef al Secţiei I Penale din cadrul DNA, Lucian Papici, care a preluat ancheta de la faza de „prezentare a materialului de urmărire penală” în care l-a lăsat, în urmă cu un an, procurorul Viorel Cerbu. Acesta din urmă a părăsit DNA-ul ca urmare a unor neînţelegeri între ministrul justiţiei şi procurorul şef al DNA pe tema numirii şefilor din parchete. Conform informaţiilor Sursa Zilei, procurorul Cerbu intenţiona să nu valideze ca probe interceptări care demonstrau că judecătorul CEDO ştia despre relaţia soţiei cu „mituitorii” şi nici bunurile ridicate la percheziţia făcută în casa soţilor Bîrsan, toate obţinute înainte de încuviinţarea ridicării imunităţii. Lucian Papici a schimbat, însă, mai multe încadrări juridice şi a extins acţiunea penală, conform noilor cerinţe ale codurilor intrate în vigoare în primăvară.
În 10 octombrie 2011, DNA a anunţat oficial că a pus-o sub acuzare pe judecătoarea Gabriela Bîrsan, şefa Secţiei Contencios de la instanţa supremă, pentru trafic de influenţă. Aceeaşi acuzaţie i-a fost adusă şi Lilianei Puştoiu, judecător deasemenea de contencios la ICCJ. Cele două ar fi influenţat obţinerea unor sentinţe favorabile omului de afaceri Gabriel Chiriac, prin intermediul avocatei Claudia Gheorbovan Silinescu.
Faptele au fost probate cu interceptări autorizate în baza unui mandat de siguranţă naţională, la percheziţiile făcute de procurorii anticorupţie fiind găsite dovezi ale favorurilor materiale pe care judecătoarele le primeau constant de la omul de afaceri, prin intermediul fostei colege, devenită avocat şi judecător la Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României: bijuterii, poşete, bilete de avion, cazare, deplasări în străinătate, folosinţa gratuită a unui apartament din Paris, aparţinând omului de afaceri. Interceptările demonstrau chiar o relaţie de rivalitate între cele trei prietene, foste colege (Gabriela Bîrsan, Liliana Puştoiu şi Claudia Gherobovan), dar care, conform DNA, influenţau sentinţele din dosarele comerciale.
Corneliu Bîrsan a fost timp de 14 ani reprezentantul României la CEDO, dar s-a abţinut să mai judece cauze contra Guvernului român după declanşarea anchetei împotriva soţiei sale. La două săptămâni după declanşarea urmăririi penale, DNA a obţinut şi ridicarea imunităţii soţiei lui Corneliu Bîrsan, cerând clarificări după o scrisoare trimisă la Bucureşti şi semnată de un grefier al CEDO, în care era exprimată „îngrijorarea preşedintelui CEDO că nu ar fi fost respectate regulile imunităţii în cazul unei percheziţii efectuate de autorităţile române la domiciliul judecătorului Corneliu Bîrsan, în legătură cu o investigaţie privitoare la soţia sa”.
Mandatul procurorului care a deschis acest dosar, Viorel Cerbu, a încetat la DNA pe 25 noiembrie 2013, la cererea acestuia, iar de la 1 decembrie 2013 a intrat în vigoare delegarea, ulteiror numirea, ca şef al Serviciului de combatere a Traficului de Droguri din cadrul DIICOT.