Intenția guvernului de coaliție de a abroga Legea 173/2020, care a reglementat interdicția, pentru o perioadă de 2 ani, de înstrăinare a acțiunilor deținute de stat la companiile și societățile naționale, la bănci și la orice altă societate la care statul are calitatea de acționar a pus pe jar patriotismul de paradă al românilor. Slogane vechi, precum “Nu ne vindem țara”, sau “profitul companiilor românești este cedat străinilor” și “Europa vrea să fim slugile ei” au umplut spațiile media. Asta în condițiile în care nu s-a pus nici un moment problema unor privatizări strategice de genul Sidex sau al distribuțiilor de gaze și energie, când au fost vândute pachetele majoritare ale companiilor. De data asta, vorbim de o listare și vânzare la bursă a unor pachete minoritare de acțiuni și în niciun caz de privatizare în sensul vechi al cuvântului.
De altfel, în urmă cu câteva zile, ministrul Energiei Virgil Popescu, declara că Guvernul nu va privatiza nicio companie sau societate comercială la care statul este acționar, după abrogarea așteptată în Parlament. ”Ca în povestea cu Petrică și Lupul, pe diverse voci, aud că se strigă Ne vând ţara. Asta după ce premierul Florin Cîțu a anunțat că Guvernul vrea să abroge Legea 173/2020 care a reglementat interdicția, pentru o perioadă de 2 ani, de înstrăinare a acțiunilor deținute de stat la companiile și societățile naţionale, la bănci și la orice altă societate la care statul are calitatea de acţionar. Un demers legislativ pe care îl susțin și am mai anunțat asta”, a spus Virgil Popescu.
Trecând însă pentru modul de înțelegere a lucrurilor de către majoritatea românilor și peste propaganda găunoasa a celor ce susțin că suntem în fața unui nou act de trădare națională, nimeni nu și-a pus întrebarea referitoare la ce vindem. Ce companii mai are statul român, unde deține pachete majoritare de acțiuni, care ar fi atractive pentru investitori? Păi, nu prea are multe. Cu excepția Hidroelectrica, din domeniul Energiei, a Portului Constanța sau Aeroportului Otopeni, din domeniul Transporturilor, respectiv a CEC Bank, din domeniul bancar, celelalte zeci de companii care ar putea fi listate la bursă prin vânzarea unor pachete minoritare de acțiuni sunt falimentare cu F mare! Unde-i averea aia nestemată pe care guvernul Cîțu urmează să o pună pe tavă străinilor flămânzi de activele românești?
Spre știința celor ce mai cred că statul roman stă pe o adevarată bogăție, prezentăm o scurtă sinteză realizată de ZF pe marginea performanței companiilor așa-zis reprezentative. Cele mai neprofitabile 10 companii controlate de stat au adunat pierderi de peste 3 miliarde de lei numai în 2019, arată cele mai recente date publice agregate. Cumulat, cele 10 companii au 68.000 de angajați și o cifră de afaceri de aproape 10 miliarde de lei. Când vom afla rezultatele finale pentru 2020, situația va fi și mai dezastruoasă.
Cu subvenții masive de la bugetul de stat, mai ales pentru companiile de transport, dar și ajutoare de stat, cinci din zece cele mai importante companii deținute integral de guvernul român sunt pe pierdere: CFR Călători, Tarom, CFR Marfă, CFR SA și Metrorex. Premierul Florin Cîțu a avertizat companiile de stat care sunt în pierdere că, în lipsa unui plan de restructurare, riscă să le taie subvențiile. Or, fără aceste subvenții, o companie precum Metrorex, CFR sau producătorii de energie pe bază de cărbune nu are cum sa supraviețuiască. Ministrul transporturilor Cătălin Drulă spune că Metrorex, spre exemplu, își acoperă doar 30% din cheltuieli din venituri proprii.
În aceste condiții, cum să intre în discuție profitul? Pentru aceste companii, se mai pune și problema datoriilor istorice acumulate către furnizori, creditori sau Fisc, care nu pot fi stinse din venituri proprii, iar „iertarea“ de aceste datorii, care s-a mai pus în discuție la nivelul guvernelor anterioare, riscă să fie considerată un ajutor de stat, care ar da companiilor de stat un avantaj pe piață.
Complexul Energetic Hunedoara (CEH), producător de energie pe bază de cărbune aflat în insolvență, a avut în 2019 pierderi de 1,1 mld. lei, la o cifră de afaceri de 250 mil. lei. Compania, care are 4.000 de angajați, are datorii de circa 6 mld. lei, dintre care peste 1,6 mld. lei către ANAF.
Complexul Energetic Oltenia (CEO), cel mai mare producător de energie pe bază de cărbune din România, a înregistrat pierderi de 863 mil. lei în 2019, la o cifră de afaceri de 3,1 mld. lei. Compania are 12.900 de angajați. La fel ca la CEH, fără intervenția statului, producătorul de energie nu poate ieși singur din pierderile înregistrate. La finalul anului trecut, statul român a notificat Comisia Europeană în legătură cu un plan de restructurare pentru CE Oltenia care prevede un sprijin de aproape 10 mld. lei, din care 6,5 mld. lei de la bugetul de stat.
CFR Marfă, cu pierderi acumulate în ultimii 10 ani de peste 2,5 mld. lei, a mai înregistrat un minus de 237 mil. lei în 2019, la afaceri de 675 mil. lei. În 2013, odată cu intenția de privatizare a companiei, guvernul Ponta a anulat datorii istorice de circa 2,5 mld. lei ale operatorului feroviar, însă o decizie a Comisiei Europene de anul trecut obligă CFR Marfă să restituie suma, considerată ajutor de stat.
Tarom, compania aeriană de stat, cu pierderi în ultimii 13 ani, a mai adăugat, în 2019, 170 mil. lei la pierderi, cu o cifră de afaceri de 1,3 mld. lei. Compania are aproximativ 1.800 de angajati. Cu toate acestea, la privat se poate. Cu zboruri mult mai ieftine, puțin peste 1.000 de angajati si cifra de afaceri de 2,2 mld. lei în 2019, operatorul aerian românesc low-cost Blue Air înregistra in 2019 profit de 72 mil. lei.
Între primele 10 companii din punctul de vedere al pierderilor financiare in 2019 se afla si Regia Autonomă Administrația Patrimoniului și Protocolului de Stat. Entitatea are în administrare clădirile guvernului, reședintele oficiale și clădirile de protocol. Printre atribuțiile instituției se numără și închirierea spațiilor pe care le are în administrare. Cu afaceri de 306 mil. lei in 2019, regia autonomă a înregistrat pierderi de 30 mil. lei.
Este numai o parte din dezastrul care păstorește marea valoare a companiilor de stat din România. O să încercăm să explicăm, în articolele noastre viitoare, și ce potențial au aceste companii, îndeosebi cele din sectorul energetic. Cert este că în toată această dispută despre o nouă tranșă de privatizare se amesteca de-a valma și companii care deja au fost listate la bursa (Transelectrica, Nuclearelectrica, Transgaz, Romgaz) cu cele nelistate. Și dacă Hidroelectrica, de pildă, este o companie performantă, de ce listarea la bursă a 15% din acțiuni ar fi o pierdere pentru poporul român? Puțini iau în considerare că “poporul român”, adică investitori din România pot cumpăra acțiunile Hidroelectrica. Carevasazică, nu înstrăinăm nimic.
Alexandru Moldovan
Energy Center