Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) stă de două luni pe masă cu un raport al Inspecţiei Judiciare care arată că distribuirea dosarelor la Tribunalul Bucureşti s-a desfăşurat după regulile unei grupări criminale organizate
Verificările solicitate Inspecţiei Judiciare de un membru CSM, au devenit între timp probă în dosarul trimis în instanță de DNA încă din 8 iulie, dar nu a fost pus încă pe rol de Secţia pentru judecători a CSM.
Conform raportului, câteva sute de „dosare-victimă” au fost înlocuite cu „dosare-ţintă” la completele cu judecători coruptibili. Peste 20 de disjungeri din dosarul judecătoarelor Antonela Costache şi Viorca Dinu îi vizează pe avocaţii Petre Buneci, Doina Lupu, Luiza Dragne, pe judecătorii Geanina Teodorovici, Dumitriţa Piciarcă, Elena Ursulescu, Veronica Cîrstoiu, dar şi pe procurorul Florentina Gavadia, membru CSM.
Sursa Zilei a scris încă din luna decembrie despre modul în care Dumitru Creştin a fugit înainte de percheziţiile DIICOT în casa acestuia, unde procurorii l-au găsit în timpul acţiunii pe fiul judecătoarei, căsătorit cu fiica omului de afaceri, inculpat în dosarul bancherilor.
Procurorii anticorupţie invocă în rechizitoriul judecătoarelor Antonela Costache şi Viorica Dinu şi numele fostului şef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6, dintr-o înregistrare ambientală, fără ca DNA să-l fi citat vreodată pentru explicaţii. Fostul şef al Vămii Agigea, Liviu Durbac, este descris de procurorii anticorupţie ca fiind într-o „relaţie intimă” cu fostul preşedinte al Secţiei a II-a Penală de la Tribunalul Bucureşti, Antonela Costache. Conform rechizitoriului, Durbac a plasat la Tribunal o plângere în favoarea lui Dan Stroe, director de achiziţii în ANAF, cercetat de DIICOT în dosarul cu cea mai mare fraudă de pe piaţa comunitară, alături de clanul Butoane şi familia senatorului Cezar Măgureanu, plângerea fiind redactată de avocatul Petre Buneci.
Procurorii invocă numele unui membru CSM dintr-o interceptare ambientală, fără să-i fi cerut vreodată explicaţii oficiale.
De asemenea, în contextul convorbirii ambientale din 23.02.2013 (procesul verbal de redare – volumul 12, filele 307 – 328), inculpata CÎRLAN ANGELA a susţinut faţă de martora denunţătoare că ar fi putut să finalizeze obţinerea beneficiului promis inculpatului AMZA VALENTIN prin traficarea pretinsei sale influenţe asupra unui procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti: „chestia asta o făceam la şase cu GAVADIA…[…]… Cu procuroarea…[…]… Pot să vorbesc … Aşa. Pot, da. Pot să vorbesc cu GAVADIA, înţelegi tu? Din primă instanţă, să nu-i dăm mult. Îi dăm vreo două, trei mii! Să-i dea cu suspendare (…)
Rechizitoriu DNA, pagina 117
Raportul Inspecţiei Judiciare demonstrează sute de manipulări ale Sistemului ECRIS
Procurorii anticorupţie vorbesc în rechizitoriul celor două judecătoare de la Tribunalul Bucureşti despre constituirea, aderarea sau sprijinirea unui grup infracţional organizat al cărui scop era manipularea sistemului informatic ECRIS şi „dirijarea” dosarelor plătite la magistraţii coruptibili. Conform DNA, „dirijarea” unui dosar presupunea fraudarea sistemului informatic cu complicitatea mai multor funcţionari ai instanţei, în condiţiile în care cele două secţii penale ale Tribunalului erau la serviciu alternativ.
O primă metodă de fraudare presupunea, conform specialiştilor citaţi de DNA, alegerea unui „dosar-victimă” care era deja repartizat în mod aleatoriu de sistemul informatic la completul dorit, acest din urmă dosar fiind „deposedat” de elementele esenţiale (părţi şi obiectul cauzei) care erau substituite cu datele din „dosarul-ţintă”. Ulterior, „dosarul-victimă” era fie supus din nou procesului de repartizare aleatorie (dacă „dosarul-ţintă” nu fusese deja repartizat în sistem), fie substituit „dosarului-ţintă” (cu care inversa identitatea dacă „dosarul-ţintă” fusese deja repartizat în sistem).
O a doua metodă de fraudare a fost posibilă prin alocarea unui termen suficient de scurt (0-1 zile, 1-3 zile, ori 2-4 zile) pentru distribuirea dosarului, încât să nu existe decât un singur complet la care dosarul să poată ajunge, fiind încălcate astfel toate regulile privind repartizarea aleatorie.
Avocatul Dan Petre, corupătorul cu scrupule, a dezvăluit DNA „filierele” concurente
Într-o convorbire interceptată ambiental de DNA pe 18 ianuarie 2013, avocatul Dan Petre le-a dat procurororilor indicii pentru descoperirea altor „filiere” prin care sentinţele erau vândute infractorilor. Discuţia a fost purtată de avocatul Petre, în prezenţa soţiei sale, cu judecătoarea Viorica Dinu.
Dincolo de faptul că această discuţie abundă în referiri ale inculpaţilor la alte „filiere” de corupţie judiciară cu care amândoi au interacţionat în trecut (fiind menţionate numele „MEDA”, „SILVIA”, judecătorul „URSULESCU”, avocatul „LUIZA”, judecătorul „GEANINA”, „LUPU”, judecătorul „IULIAN” de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), transpare că între cei doi interlocutori există o conivenţă veche şi extrem de uzitată pentru mită
Rechizitoriul DNA
Procurorii au redat în actul de acuzare fragmentul în care Daniel Petre povestea cum grefierul Sorin Vasilescu, din subordinea judecătoarei Antonela Costache, încerca să-l scoată din „ecuaţie” în cazul eliberării lui Dinel Staicu.
Sorin Vasilescu s-ar fi folosit faţă de inculpata Alina Elena Răducan de invocarea relaţiei infracţionale pe care o avea cu judecătoarea Antonela Anemary Costache, astfel că ar fi afirmat „ eu cu Antonela Costache …. este şefa mea şi sunt aşa!”, după care ar fi spus „da, am vorbit cu şefa. Se rezolvă. O sută pentru ea şi cincizeci pentru mine”. În raport cu modul în care a procedat Sorin Vasilescu, inculpatul Daniel Petre şi-a exprimat îngrijorarea faţă de lipsa de discreţie manifestată de susnumit, menţionând „ doamnă, dacă ştii cum vorbeşte de ea!”. Rechizitoriul DNA
Studiu de caz: dosarul eliberării lui Dinel Staicu
Din raportul întocmit de specialistul IT al Inspecţiei Judiciare (filele 450-597, volumul 19) au rezultat următoarele:
• la ora 13: 14 au fost introduse datele referitoare la obiectul dosarului, respectiv menţinere măsură arestare preventivă (id=2771);
• la ora 13:34 au fost efectuate modificări la rubrica dosar component, cu menţiunea „1369/1/2010, 45 volume” şi creşte complexitatea;
• la ora 13:35 au fost efectuate modificări la rubrica dosar component, cu menţiunea „1369/1/2010, 1 volum” şi scade complexitatea;
• la ora 13:35 a fost efectuate ştergeri la rubrica dosar component, cu menţiunea „1369/1/2010, 1 volum” şi creşte complexitatea;
• la ora 14:15 au fost efectuate modificări la rubrica termen distribuire dosar, cu menţiunea „0 săptămână (între 5 şi 7 zile)” (id=3).
În consecinţă, s-a reţinut că dosarul putea fi repartizat unui complet de judecată în zilele de 19.01.2013 (sâmbătă, nu era disponibil niciun complet), 20.01. 2013 (duminică, nu era disponibil niciun complet) şi 21.01.2013 (luni, era disponibil doar completul C8R, compus din judecătorii Costache Antonela Anemary, Şipoteanu Cleopatra Ioana şi Dinu Viorica).
Cum se combină un complet până la reuşită. Viorica Dinu „pasa” banii la Curtea de Apel Bucureşti
Sorin Vasilescu i-a dat, la începutul acestui an, avocatei lui Dinel Staicu, două foi cu însemnări importante ale unui judecător ca garanţie pentru reuşita sentinţei de eliberare în cazul omului de afaceri judecat pentru mai multe infracţiuni economice, reîncarcerat după fuga din ţară „… o să intre doamna TERCEANU …[n.n. fostă TEODOROVICI]… în locul lui domnu’ UDROIU. Doamna CIUPERCĂ vrea să… o să facă… ă… facă abţinere”, „STEGARU n-o să… o să fie de acord şi o să rămână şi în locul doamnei CIUPERCĂ, o să intre doamna BOMBOŞ. O să fie BOMBOŞ cu doamna TERCEANU”.
„Pe una dintre acele coli, erau menţiuni tehnoredactate la calculator cu privire la dosarul inculpatului NUŢU (fost STAICU) DINEL, termenul de judecată stabilit pentru data de 11.02.2013, pentru judecarea recursului de către Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a penală, precum şi numele judecătorilor care intrau în completul de recurs de la acea dată, fiind vorba despre judecătorii CIUPERCĂ, UDROIU şi STEGARU. Acea coală de hârtie conţinea menţiuni specifice formatului ECRIS. Pe aceeaşi coală de hârtie era încercuit cu pixul numele judecătorului UDROIU şi era consemnat olograf numele unui alt judecător, respectiv, TERCEANU GEANINA, ceea ce însemna că aceasta urma să intre în completul de recurs în locul judecătorului UDROIU. Pe cea de-a doua coală de hârtie (nu mai ţin minte dacă era o coală întreagă sau era o bucată de hârtie) era scris olograf cu pix având mină de culoare albastră că judecătorul CIUPERCĂ va formula cerere de abţinere, înainte de judecarea recursului în dosar şi că în locul acelui judecător urma să intre judecătorul BOMBOŞ OTILIA. De asemenea, mai era consemnat olograf faptul că „cu STEGARU o să vedem ce o să facem”. În momentul în care a citit acele două înscrisuri, inculpatei nu i-a venit să creadă că ar putea fi real ceea ce era consemnat şi chiar a afirmat că nu credea că se pot schimba completele de judecată în acea manieră. RĂDUCAN ILEANA ALINA nu a aflat dacă scrisul de pe cele două bucăţi de hârtie aparţinea grefierului VASILESCU SORIN sau unei alte persoane, însă BOBOCEL BOGDAN MARIAN i-a relatat că VASILESCU SORIN a ieşit având în mână acele două înscrisuri din biroul de la etajul 4, după care l-a condus la ieşirea din spate, destinată judecătorilor”.
Sorin Vasilescu a fost şi cel care i-a dus judecătoarei Viorica Dinu 40.000 de euro şi i-a cerut ajutorul „în vederea înmânării unei sume de bani către judecătorul BOMBOŞ ANA OTILIA, cu ajutorul judecătorului TERCEANU (fostă TEODOROVICI) GEANINA: „Şi mi-a zis ca să vorbim pe scurt cu dumneavoastră, să-i spuneţi lu’ doamna TEODOROVICI, ca să-i dau eu banu’ …[neinteligibil]… BOMBOŞ şi ăsta… doamna BOMBOŞ”. Grefierul a relatat că a primit asigurări de la şefa sa că demersul este sigur: „Lu’ ANTONELA.”, „Şi am întrebat-o: «E sigură? Să nu facem tâmpenie» A zis că: «Da, e sută la sută sigur»”. Se înţelege, din cuprinsul discuţiei, că VASILESCU SORIN i-a remis o sumă de bani judecătorului DINU VIORICA: „Şi vroiam să vorbesc cu dumneavoastră, să-i luaţi dumneavoastră… legătura cu doamna… Se poate?”, aceasta din urmă acceptând propunerea primită.
NUP pentru noul preşedinte al Secţiei a 2-a Penală de la Tribunalul Bucureşti
Procurorii DNA au decis că nu există probe care să demonstreze că Ioana Şipoteanu, judecătorul care a preluat de la Antonela Costache mandatul de preşedinte al Secţiei a II-a Penală de la Tribunalul Bucureşti, a primit bani pentru eliberarea lui Dinel Staicu, în situaţia în care judecătoarele deja arestare în acest caz au fost interceptate în timp ce plănuiau împărţirea banilor cu colega de complet, dar şi cu judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti.
La DNA a cântărit şi declaraţia dată de fostul şef al grefierilor de la Secţia a II-a Penală, Peter Fodor, care a devenit între timp judecător la Deva.
„În cazul în care martorul şi Antonela Costache lipseau de la serviciu, repartizarea aleatorie era realizată de către doamna judecător Ioana Cleopatra Şipoteanu sau de domnii judecători Raul Alexandru Nestor, Monica Graţiela Constantin. Înainte de a avea loc această repartizare la nivel de secţie, se făcea o primă repartizare între cele două secţii penale ale Tribunalului Bucureşti. În acest sens, fiecare dintre cele două secţii penale făceau de serviciu alternativ, câte o zi. La Secţia a II-a penală, acea repartizare iniţială era făcută de către grefierii registratori Andreea Păunescu (fostă Bîrlea) şi Iulia Neamţu, iar la Secţia I-a penală, de către Petronela Stănilă şi Georgiana Ilie. Aproximativ pe la sfârşitul anului 2011, martorul a constatat, în calitate de grefier şef, că au existat mai multe situaţii în care anumite complete de judecată de la Secţia a II-a penală, care trebuiau să se pronunţe pe măsura arestării preventive, nu au avut la termen dosarul şi au trebuit să amâne cauza. A făcut nişte investigaţii personale şi a ajuns la bănuiala că grefierul Sorin Vasilescu dosea anumite dosare, pentru ca instanţa să nu se poată pronunţa şi să se obţină amânări”.
CSM fusese alertat de colegii Antonelei Costache
„Astfel de situaţii s-au regăsit în informarea pe care doamna judecător SARU ANCA a adresat-o Consiliului Superior al Magistraturii. Ca atare, în momentul în care a fost întocmită acea informare, la care a contribuit şi martorul, avea cunoştinţă de faptul că acele repartizări ale cauzelor erau cauzate de greşeli intenţionate ale judecătorului COSTACHE ANTONELA ANEMARY. Nu a cunoscut care erau motivele pentru care preşedintele Secţiei a II-a penale încălca în mod intenţionat în privinţa unora dintre dosare principiile repartizării aleatorii, în modalitatea la care m-am referit mai sus. Martorul nu a luat cunoştinţă ca, în afară de termenul din 21.01.2013 din dosarul nr. 19797/300/2010/a13, să se fi operat în sistemul ECRIS, în alte dăţi în care s-a judecat recursul la Secţia a II-a penală, modificări ale valorii complexităţii anumitor complete de judecată, aşa cum s-a procedat în împrejurările relatate anterior. Opinia martorul a fost în sensul că, atât în respectivul dosar, dar şi în alte cauze care au ca obiect recursul la măsurile preventive, parametri de timp care ar trebui selectaţi în sistemul informatic la repartizarea în cadrul secţiei ar trebui să fie de maxim 3 zile, cu excepţia situaţiilor în care, în acel interval de timp, nu ar existat potrivit planificării şedinţelor de judecată cel puţin două complete de judecată pe care sistemul informatic să aibă posibilitatea să le aleagă. Martorul a precizat că în situaţia în care, după ce s-a realizat o repartizare a unei cauze prin sistemul informatic ECRIS, se intervine în sistem şi se modifică datele implementate iniţial la obiectul principal al dosarului, în mod automat, sistemul informatic modifică datele care au fost consemnate iniţial la menţiunea parametri repartizare dosar, în sensul că şterge parametrul de timp alocat iniţial astfel că, dacă s-a făcut o asemenea modificare, la acest parametru apare pur şi simplu o liniuţă”.
Marţi şi miercuri, completele cu dedicaţie la Curtea de Apel Bucureşti: „… eu ţi-am spus de la început! marţi, miercuri, a-ntâia, vineri a doua!”
(..). dacă ai norocu’ să cazi unde trebuie…. Să-i spui, să-i spui: <<dacă cazi marţi, miercuri la întâia penală (n.n. Secţia I penală) e bine, dacă cazi vineri la a doua, e bine (n.n. Secţia a II-a penală)>>. Şi cu asta basta! Dacă cade în altă zi, ce să fac? Nu avem ce să-i facem
Angela Cîrlan (intermediar), către o rudă a interlopului Cristofor
Cele două judecătoare judecate pentru corupţie au dezbătut pe 19 decembrie 2012 stadiul demersurilor făcute pe lângă magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti, care judecau recursurile în cele trei dosare în care fuseseră plătite sume importante de bani. Din dialog a reieşit că Viorica Dinu se prevala de influenţa pe care pretindea că o are asupra respectivilor magistraţi, în special, prin intermediul judecătorului Antoneta Nedelcu.
Astfel, privitor la dosarul nr. 7875/2/2012, având ca obiect contestaţia la executare formulată de S.C. MOBINS S.A., COSTACHE ANTONELA ANEMARY a întrebat „da’ tu la cine te-ai dus, la Antoaneta, pentru ăsta?”, iar DINU VIORICA a răspuns afirmativ şi a precizat că ar fi stabilit cu judecătorul NEDELCU ANTONETA să procedeze în următorul mod: „vorbim cu Veronica (n.n. judecătorul CÎRSTOIU VERONICA), ca să intre invers
Rechizitoriul DNA
Un judecător explodează în timpul procesului la Curtea de Apel Bucureşti: „Să audă şi cei care înregistrează neautorizat şedinţa”
În timpul unui proces, desfășurat în urmă cu o săptămână, în care sunt judecaţi pe fond mai mulţi interlopi din Sinteşti într-un dosar instrumentat de DIICOT Călăraşi, judecătorul Corneliu Bogdan Ion Tudoran, de la Curtea de Apel Bucureşti, a surprins audienţa prin atitudinea extrem de dură împotriva procurorului care făcuse urmărirea penală şi şi-a înlocuit colega judiciaristă în sala de judecată. „Domnule grefier, vă rog să citiţi mai tare ca să se audă în sală şi pentru cei care înregistrează această şedinţă fără drept şi o folosesc apoi în alte scopuri! Dar o să mă ocup şi de acest aspect!”, remarcând lipsa de continuitate a reprezentării Ministerului Public şi făcând apel la o posibilă eliberare a arestaţilor care ar fi putut sta până atunci nevinovaţi în boxă.
Nu-i cunosc pe acei oameni care îmi pomenesc numele la DNA. De altfel, nu am fost chemată niciodată la DNA pentru a da lămuriri.
Florentina Gavadia
fost prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 și actual membru al CSM
Mihaela Chiper
Foto evz.ro