Deși în martie autoritățile luau în calcul să-l declare persoană indezirabilă pe teritoriul țării noastre, președintele Jobbik, Vona Gabor, s-a reîntors joi în Harghita
Preşedintele partidului ungar Jobbik, Vona Gabor, participă, joi, la Borzont, în judeţul Harghita, unde are loc Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal (EMI), la o dezbatere pe tema „Viitorul maghiarilor în pragul unei noi ordini mondiale”.
Preşedintele partidului ungar Jobbik, Vona Gabor, a ajuns, joi la prânz, la Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal (EMI) care se desfăşoară la Borzont. El participă la o dezbatere pe tema „Viitorul maghiarilor în pragul unei noi ordini mondiale”, împreună cu parlamentarul Jobbik Gyongyosi Marton.
Vona Gabor nu a dorit să facă declaraţii presei.
Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal (EMI) a ajuns la a zecea ediţie, care are ca moto: „Ce nu lăsăm va rămâne al nostru pentru totdeauna”. La aceasta participă, potrivit organizatorilor, aproximativ 500 de tineri maghiari din ţară, din Ungaria, Ucraina, Serbia, Germania şi Australia.
În acest an, Tabăra EMI nu a mai fost sprijinită financiar de Consiliul Judeţean Harghita sau de primării din judeţ, precum cele din Joseni şi Gheorgheni, care au alocat fonduri în anii precedenţi. În acest an, potrivit organizatorilor, „principalii finanţatori” sunt participanţii, care trebuie să achite o taxă de 93 de lei pentru cinci zile, în care intră doar spaţiul pentru cort şi participarea la programe şi concerte.
În 2013, Vona Gabor declara, tot la Tabăra EMI, de la Borzont, că partidul pe care îl conduce va apăra drepturile şi interesele maghiarilor din Transilvania, asumându-şi responsabilitatea unui conflict cu România şi că Ungaria are obligaţia de a susţine în faţa Uniunii Europene şi de a sprijini obţinerea autonomiei, revendicată de maghiarii din Transilvania.
Întrebat dacă va susţine cauza autonomiei secuimii cu riscul de a deteriora relaţiile dintre România şi Ungaria, preşedintele Jobbik afirma că partidul său îşi va asuma acest risc, pe care ar trebuie să şi-l asume, în opinia sa, întreaga Ungarie.
„Este evident că, pentru noi, principalul obiectiv nu este calitatea relaţiei dintre România şi Ungaria, ci starea societăţii şi naţiunii maghiare, care îi include şi pe maghiarii din Transilvania. Deci, dacă apărarea drepturilor maghiarilor din România şi reprezentarea lor înseamnă conflict cu România, cred că Jobbik îşi va asuma această reponsabilitate, care trebuie, de fapt, asumată de întreaga Ungarie”, declara, cu un an în urmă, Vona Gabor.
Vona Gabor a fost şi liderul fostei grupări Garda Maghiară, interzisă de instanţa de la Budapesta la începutul lunii iulie 2009.
Numele lui Vona Gabor a fost intens vehiculat şi la mijlocul lunii martie a acestui an, când acesta a postat pe pagina sa de Facebook un mesaj adresat preşedintelui Traian Băsescu şi premierului Victor Ponta, în care îşi exprima „nedumerirea” faţă de intenţia autorităţilor române de a-i interzice prezenţa pe teritoriul ţării. El afirma că Băsescu şi Ponta „ori au fost dezinformaţi, ori fac un joc politic antimaghiar”, iar dacă au o problemă cu el pe motiv că susţine autonomia, atunci să spună clar şi „să nu îmbrace intenţia lor reală într-o haină aşa de transparentă”.
Ulterior, Traian Băsescu a replicat: „Nu primim lecţii de la politicieni maghiari în ceea ce priveşte modul în care tratăm minorităţile”.
Interdicţia dată celor patru a fost dispusă înaintea manifestanţiilor prilejuite de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, din 15 Martie, „cu scopul preîntâmpinării producerii unor evenimente de natură a afecta grav ordinea publică pe teritoriul României”, preciza MAI, care adăuga că instituţiile abilitate au în atenţie „şi alte persoane care desfăşoară în mod sistematic, pe teritoriul României, astfel de acţiuni care contravin normelor comunitare şi legislaţiei naţionale în materie”.
Pe 13 martie, Victor Ponta declara că Ministerul de Interne îl poate declara pe liderul Jobbik, Vona Gabor, drept persoană indezirabilă pe teritoriul României dacă preşedintele Traian Băsescu, ca şef al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, avizează procedura.
Pe 10 martie, aproximativ 4.000 de persoane au participat la comemorarea secuilor ucişi în 1854, organizată la Târgu Mureş, CNS cerând autonomia Ţinutului Secuiesc, dar şi începerea unui dialog cu noul guvern privind statutul regiunii. În timpul manifestaţiei, mai multe persoane îmbrăcate în tricouri cu însemnele organizaţiei „64 de Comitate” (HVIM), veniţi din Ungaria, s-au certat şi îmbrâncit cu jandarmii, la un moment dat aruncându-se cu petarde.
R.D.