Negocierile dintre cei 27 de lideri ai statelor UE pe tema crizei energetice s-au întins peste două ore după miezul nopții de luni spre marți, principala concluzie asupra punctelor de dispută fiind că executivul UE și miniștrii Energiei vor căuta soluțiile în următoarele săptămâni.
Formal, Consiliul a publicat un comunicat în care subliniază punctele de convergență: ”Consiliul European a convenit că, în contextul crizei actuale, trebuie accelerate și intensificate eforturile de a reduce cererea, de a asigura securitatea aprovizionării, de a evita raționalizarea și de a scădea prețurile energiei pentru gospodării și întreprinderi în întreaga Uniune și că trebuie menținută integritatea pieței unice.”
Adică direcții politice vagi, care au mai fost exprimate în ultimul an, după ofensiva Rusiei în Ucraina și blocajele în aprovizionarea cu gaze. Problema este că Executivul UE a publicat la începutul acestei săptămâni propuneri tehnice concrete pentru principalele probleme: achizițiile în comun de gaze și un mecanism de limitare a prețurilor.
Lipsa unui acord concret în Consiliu s-a datorat opoziției din partea Germaniei și Ungariei, state în care Federația Rusă încă are mijloace de presiune politică și de șantaj energetic. Pentru a avea consens asupra comunicatului de vineri dimineață, cele două teme s-au tranșat astfel: Germania este de acord, de principiu, cu un mecanism de reducere a prețurilor de achiziție din import, însă, odată stabilit de tehnicieni, acesta se va întoarce în Consiliu, unde poate fi blocat prin veto; Ungaria este de acord cu platforma de achiziții în comun a gazelor, cu adăugarea că este un mecanism voluntar, deci Budapesta poate să îl ignore.
Frustrarea unor lideri, a unor comentatori și a publicului apare din faptul că aceste puncte de divergență au devenit mingi de ping-pong între Consiliul European, Consiliul de miniștri și Comisia Europeană. Din momentul în care Comisia și guvernele au formulat propuneri concrete, era de așteptat ca liderii UE să ajungă la un acord politic. Lipsa de consens real a generat o lovitură de retur către Comisie.
Joi, înainte de Consiliu, președintele Klaus Iohannis a exprimat acordul de principiu asupra achizițiilor comune și mecanismului de limitare a prețurilor, fără să dea detalii despre opțiunile sau propunerile concrete ale României pentru cele două teme.
Prim-ministrul belgian Alexander De Croo a afirmat vineri dimineață că sunt necesare între două și trei săptămâni pentru a pune în practică direcțiile decise de Consiliu.
Agenția Reuters a exprimat sintetic situația: ”Germania a refuzat plafonarea prețurilor, iar cei 27 nu au putut decât să fie de acord că sunt în dezacord, afirmând că vor continua să examineze opțiunile de a pune o limită pentru costuri”.
Tiberiu Szabo