Guvernul de la Atena vrea să își impună condițiile, astfel încât nu este exclusă o ”ieșire accidentală” din Zona Euro
Liderii Zonei Euro își pierd răbdarea și vor pune Grecia în fața unui nou ultimatum pentru implementarea reformelor agreate, cu scopul de a menține finanțările și de a evita spargerea spațiului monetar unic, potrivit Reuters.
Consiliul European are loc joi și vineri la Bruxelles.
Grecia a evitat falimentul prin două programe internaționale de bailout, însă acum riscă din nou să rămână fără bani. Băncile din Grecia au raportat ieșiri masive din depozite în ultima lună, un semn că populația și firmele sunt îngrijorate de situația în care se află finanțele și instituțiile țării.
Premierul Alexis Tsipras a cerut o întâlnire cu liderii Germaniei, Franței și ai principalelor instituții ale UE, în marja Consiliului, pentru a-i convinge să mențină ritmul finanțărilor.
”O să-i repet ce i-am spus deja de două ori: Grecia trebuie să facă reformele necesare, Grecia trebuie să se asigure că angajamentele făcute în fața Eurogroup-ului în 2012 și cele mai recente sunt respectate”, a afirmat Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene.
Liderul german Angela Merkel a transmis același mesaj în fața Parlamentului de la Berlin, insistând pe faptul că această criză va fi depășită doar dacă Grecia va respecta angajamentele, în sensul reformării bugetului și atingerii punctului în care nu va mai avea nevoie de ajutor din exterior.
Cele două programe de bailout, cu un total de 240 de miliarde de euro, au împiedicat, din 2010 intrarea în faliment. Însă, de atunci, PIB-ul a scăzut cu 25%, în parte din cauza măsurilor de austeritate, iar datoria totală a crescut la 324 de miliarde de euro. Din această sumă, 142 de miliarde vin de la Fondul European de Stabilitate Financiară, în care Germania are cea mai mare cotă – de 63 de miliarde.
Atena are acum nevoie de continuarea programului de bailout, dar solicită alte condiții, în acord cu promisiunile electorale ale Syriza.
Guvernul ar putea rămâne fără bani din această lună, pe măsură ce are de plătit salarii, pensii și datorii mai vechi. De asemenea, Banca Centrală Europeană este reticentă în a mai ajuta băncile grecești, acceptând miercuri să majoreze fondurile de urgență cu doar jumătate față de plafonul solicitat, potrivit Bloomberg.
Potrivit unor surse de la Bruxelles, guvernanții de la Atena au refuzat să le pună la dispoziție creditorilor de la Comisia Europeană, FMI și BCE date financiare și despre planurile de reformă. De asemenea, le-au refuzat accesul în clădirile guvernamentale, programând întâlnirile la hoteluri.
Vicepremierul Yannis Dragasakis a afirmat într-un interviu că reprezentanții creditrilor și-au depășit atribuțiile.
Doar miercuri au fost retrase 300 de milioane de euro din depozite. Într-un raport recent, Moody’s a estimat că în perioada decembrie-martie, 25 de miliarde de euro au fost retrase din bănci, echivalent cu 15% din total.
Grecia cere fără pre-condiții 1,9 miliarde de euro din profiturile făcute de BCE cu obligațiunile de stat grecești. De asemenea, cere permisiunea de a emite bonuri de trezorerie pe termen scurt, pe care doar băncile grecești e pot cumpăra.
Jeroen Dijsselbloem, ministrul de Finanțe al Olandei și liderul Eurogroup-ului, a sugerat săpămâna trecută că Grecia ar putea fi obligată să impună controlul capitalurilor – plafonarea retragerilor din depozite, la fel cum s-a întâmplat în Cipru.
Zona Euro este cea mai importantă piață pentru exporturile românești – cu peste două treimi din total. Falimentul Greciei și ”Grexit”-ul mai pot avea un impact direct asupra României prin decapitalizarea filialelor băncilor grecești și prin compromiterea proiectului de uniune economică și monetară.