Trufanda de pădure, usturoi sălbatic, usturoi de pădure sau usturoiul ursului înseamna tot leurdă. Plantă sălbatică, ce conţine mai multe vitamine şi microelemente decât orice legumă crescută în solarii sau grădini, are putere de vindecare sporită.
Cu trei mii de ani in urma, celţii foloseau această plantă în scop medicinal şi diverse ritualuri. Dacii o numeau “aibuta” şi o foloseau pentru bolile rinichilor şi ca depurative. Cu două mii de ani în urmă, medicul grec Dioscorides prescria reţete pentru detoxifiere de primăvară, curăţirea sângelui, a plămânilor şi a tractului digestiv, ca şi medicii din imperiul roman.
Din evul mediu şi până în zilele noastre, ştafeta studiului şi a folosirii leurdei în scopuri medicinale a fost preluată aproape exclusiv de germani, care au introdus-o în tratatele lor de medicină naturistă, încă din anii cinci sute, iar după aproape cinci sute de ani au declarat-o “planta anului 1992” şi au facut-o celebră în toată lumea.
Adaugată lângă orice aliment, leurda îşi transferă proprietăţile curative. Leurda are multe atuuri, în comparaţie cu usturoiul – este mai bine tolerată de sistemul digestiv, purifică sângele, ficatul şi stomacul, reduce nivelul colesterolului şi hipertensiunea arterială, previne apariţia trombozelor şi a a accidentelor vasculare, combate amnezia, insomnia, ameţeala, depresia şi anxietatea.
Tinctura şi uleiul de leurdă pot fi folosite pentru diferite afecţiuni : hipertensiune, colesterol mărit, ateroscleroză, flebită şi tromboflebită, cardiopatie ischemică, varice şi hemoroizi, astm, bronşită, colită de fermentaţie, constipaţie, viermi intestinali, răceală şi gripă, detoxifierea organismului, combaterea efectelor secundare ale tratamentului cu antibiotice, deficit de magneziu.
C.N.