Letonia va deveni, de la 1 ianuarie 2014, al 18-lea stat al Uniunii Europene care va folosi moneda unică europeană, un pas așteptat să contribuie la stabilizarea economiei acestui stat baltic, dar și la creșterea prețurilor pentru produsele de bază.
Letonia a aderat la UE în 2005. În iunie 2013, Comisia Europeană a anunțat că statul ex-sovietic a îndeplinit criteriile Zonei Euro. Efectele pozitive prognozate sunt creșterea rating-ului de țară, scăderea costurilor cu împrumuturile, scăderea dobânzilor bancare și creșterea exporturilor.
La aspecte negative, apar creșterea prețurilor pe baze speculative și pierderea suveranității în politicile monetare, care poate fi necesară în perioade de criză.
Un alt element despre care se discută mai puțin la Bruxelles este sistemul bancar leton, inundat de fonduri și tranzacții dubioase ale mafiilor din Rusia și din alte state estice.
O analiză a agenției Associated Press arată că Zona Euro este în postura de a integra acest sistem bancar, într-un moment în care și-a propus să elimine influența unor astfel de paradisuri bancare.
În urmă cu nouă luni, Zona Euro a salvat sistemul bancar al Ciprului, specializat în atragerea de depozite din Rusia.
Este probabil ca sistemul bancar din Letonia să atragă mai mulți bani negri din Rusia de la 1 ianuarie, pentru că va fi o destinație mai sigură decât alte state ex-sovietice, dar cu o supraveghere la fel de laxă.
În ultimii ani, liderii politici și financiari ai Letoniei au sperat să creeze o ”mini-Elveție” a Estului Europei – un loc în care capitalurile din state precum Rusia sau Kazahstan să fie aduși, eventual ca destinație provizorie în drumul către Zurich sau Londra.
După o ușoară scădere în perioada 2008-2010, sumele depuse de ne-rezidenți în conturi au crescut rapid în ultimii doi ani.
”Problema Letoniei este că are un mediu politic destul de permisiv și o infrastructură masivă și eficientă pentru managementul acestor fonduri din Est”, a afirmat Mark Galeotti, profesor la Universitatea de la New York și specialist în studiul crimei organizate din spațiul ex-sovietic.
Letonia are 20 de bănci – una la fiecare 100.000 de locuitori, ceea ce înseamnă o rată foarte mare.
Dintre acestea, 13 sunt considerate ”bănci-butic”, care se bazează aproape exclusiv pe fonduri din exterior, majoritar din state ex-sovietice. Aceste bănci nu acordă credite, ci realizează transferuri de bani sau păstrează bani, eventual prin intermediul unor active foarte lichide, care pot fi executate rapid.
Din totalul depozitelor, aproape jumătate sunt deținute de non-rezidenți, iar această rată este în creștere. La acest grad de dezvoltare a sectorului bancar, se adaugă regimul strict de păstrare a secretului bancar și răspândirea limbii ruse.
După aderarea la Zona Euro, va interveni și supravegherea Băncii Centrale Europene, care încearcă să găsească punctele vulnerabile și să crească gradul de transparență și încredere.
O veste bună pentru Zona Euro este că sistemul bancar al Letoniei nu este supra-dimensionat în comparație cu economia, cum a fost în cazul Ciprului. Asta înseamnă că necesitatea unui bailout în cazul unei crize este mai improbabilă. În prezent, activele băncilor din Letonia reprezintă aproximativ 120% din PIB, cu mult sub media de 320% din statele Zonei Euro.
Vlad Bârleanu