Comisia parlamentară specială a reluat luni dezbaterile privind modificarea Legilor justiției. Discuții aprinse, fără un rezultat concret însă, au avut loc pe tema înființării Direcției speciale a infracțiunilor comise de magistrați, cerută de Uniunea Națională a Judecătorilor din România, care a argumentat cu abuzurile comise de anumiți procurori DNA. În timp ce șeful DIICOT, Daniel Horodniceanu, s-a arătat dispus să discute doar pe tema înființării unei Secții speciale în cadrul Parchetului General, reprezentanții Opoziției, dar și cei ai Uniunii Barourilor se opun vehement. Dezbaterile vor fi reluate marți, de la ora 9.00.
„Credem că textele care se referă la independenţa procurorului nu trebuie modificate. De asemenea, credem că e inoportună crearea Direcţiei speciale de investigare a infracţiunilor săvârşite de magistraţi”, a precizat, luni, reprezentantul Parchetului General, în debutul dezbaterilor generale la Legea 304/2004 privind organizarea judiciară.
„Crearea unei structuri speciale de investigaţii a infracţiunilor magistraţilor ar trebui să se bazeze pe o necesitate socială, reprezentată de o constatare de ordin criminologic, un fenomen social care are o asemenea amploare şi care ar avea nevoie de a structură specială – ceea ce nu e cazul faptelor penale săvârşite de magistraţi. Dacă sunt infracţiuni de corupţie, există o structură, dacă sunt infracţiuni de drept comun, iarăşi nu e necesară investigarea de o către o structură specializată”, a adăugat reprezentantul Parchetului General.
Acesta a fost susținut inițial și de șeful DIICOT, Daniel Horodniceanu, prezent la ședința Comisiei parlamentare, care a argumentat inclusiv prin faptul că numărul cazurilor de magistrați care comit fapte penale este extrem de redus și că, potrivit proiectului de modificare a legii, în cadrul acestei Direcții ar urma să activeze doar 20 de procurori. Întrebat de președintele Comisiei, Florin Iordache, dacă ar fi de acord cu înființarea unei altfel de structuri, precum o Secție în cadrul Parchetului General, Daniel Horodniceanu a răspuns: „Dacă ar fi vorba despre o Secție, putem discuta„.
La rândul său, reprezentantul UNJR a precizat că UNJR susţine înfiinţarea unei Direcţii speciale de investigaţii a infracţiunilor magistraţilor, în timp ce reprezentantul Uniunii Barourilor a menţionat că Uniunea nu are un punct de vedere formal, dar că, personal, nu susţine înfiinţarea acestei Direcţiei speciale.
Reprezentantul USR a subiniat faptul că în spaţiul public nu s-a cerut înfiinţarea unei astfel de Direcţii, aşa cum a afirmat preşedintele Comisiei, deputatul PSD Florin Iordache. „S-a cerut la unele posturi tv, se cere de către o asociaţie care nu reprezintă toţi magistraţii, ci o mică parte, datele statistice concrete spun că nu există fundament, nu avem de-a face cu un fenomen în rândul magistraţilor. În plus, s-ar crea o discriminare pe criterii profesionale, ceea ce e nemaiîntâlnit”, a spus reprezentantul USR.
Pe de altă parte, reprezentantul PNL a acuzat UNJR că, susţinând înfiinţarea acestei Direcţii, vrea suport legal pentru înfiinţarea unei „noi SIPA”. „Ne opunem înfiinţării oricărei Direcţii care, sub patronajul unei garanţii suplimentare a independenţei magistraţilor, va genera noi abuzuri”, a spus reprezentantul PNL.
Amendamentul pentru desființarea instanțelor militare, respins
Tot luni, Comisia parlamentară specială pentru legile justiţiei a respins amendamentul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), susţinut de UNJR, la Legea 304/20004 privind organizarea judiciară, prin care se desfiinţau instanţele militare.
Amendamentul în cauză viza ca din textul actual al legii, respectiv „Justiţia se realizează prin următoarele instanţe judecătoreşti: a)Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b)curţi de apel; c)tribunale; d)tribunale specializate; e)instanţe militare; f)judecătorii”, să fie eliminate instanţele militare.
Reprezentantul UNJR a precizat că susţine desfiinţarea instanţelor militare invocând numărul de personal redus precum şi numărul de cauze redus.
„Problema desfiinţării nu e nouă, dar nu e nici simplă. Sunt argumentru pro, contra. CSM a susţinut tradiţional desfiinţarea acestor instanţe. De partea cealaltă, s-au invocat argumente ce ţin de buna funcţionare a Armatei, necesitatea de a specializa magistraţii pe infracţiuni militare. Miniştrii Apărării, tradiţional, indiferent de partid, au invocat aceste argumente şi de aceea toţi miniştrii justiţiei au ezitat în a lua o decizie, mai ales că nu există un studiu de impact”, a precizat deputatul PNL Cătălin Predoiu, fost ministru al justiţiei. El a arătat că ar fi o greşeală luarea unei decizii „pe picior” fără un punct de vedere al MApN şi fără un fundament al Ministerului Justiției. Predoiu a cerut ca amendamentul să fie lăsat deoparte până vor exista aceste puncte de vedere.
În favoarea menţinerii instanţelor militare au pledat atât preşedintele Comisiei parlamentare, deputatul PSD Florin Iordache, cât şi senatorul PSD Nicolae Moga.
Supus la vot, amendametul a fost respins. Au existat 5 abţineri, din partea reprezentanţilor opoziţiei.
Raluca Dan