Legea offshore a fost votată, miercuri, de plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional, cu 248 de voturi „pentru” şi 34 „împotrivă”. Actul normativ – modificat astfel încât statul român are drept de preemțiune asupra zăcămintelor care urmează să fie exploatate – merge la preşedintele Klaus Iohannis pentru promulgare.
Prezent în plenul Camerei Deputaților, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a spus că, în urma adoptării acestui proiect de lege, poate începe exploatarea gazelor din Marea Neagră, blocată până acum. „Ieri, în Comisia de industrii şi servicii reunită cu Comisia de buget-finanţe s-a dat un raport pozitiv şi le mulţumesc tuturor colegilor de la PNL, PSD, UDMR, minorităţi, USR, care au votat acest proiect de lege. Proiectul de lege aduce practic stabilitate, predictibilitate, un sistem fiscal prietenos”, a afirmat Popescu.
El a spus că, în momentul în care această lege va fi aprobată, se va da certitudinea investitorilor că modelul fiscal, redevenţele pe care le vor plăti vor rămâne aceleaşi pe toată perioada acordurilor petroliere. „Proiectul asigură securitatea energetică a României prin faptul că statul, Guvernul poate oricând să intervină şi să redirecţioneze gazele către piaţa românească în caz de criză energetică, iar în cazul contractelor bilaterale care se vor încheia Agenţia Naţională a Rezervelor Statului are drept de preempţiune. Asigurăm astfel ca gazul românesc să fie cu prioritate dat către români şi, în urma producţiei din perimetrul Neptun Deep, practic vom avea producţie excedentară. România va deveni un furnizor de securitate regională, un jucător pe piaţa gazelor naturale. Vom deveni independenţi energetic”.
Virgil Popescu a criticat faptul că un singur partid nu a votat în comisii proiectul de lege, referindu-se la AUR.
Principalele prevedări ale Legii offshore
-
Eliminarea impozitării suplimentare a veniturilor pentru preturile de vânzare la care investitorii nu realizează supraprofituri cu menținerea grilei de impozitare în cazul veniturilor suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari de 85 lei/MWh. Inițial investitorii plăteau acest impozit progresiv asupra veniturilor suplimentare obținute din creșterea prețului la gaz, atunci când prețul gazului trecea de 45,71 lei/MWh.
-
Creșterea de la 30% la 40% a nivelului maxim pentru deducerea investițiilor din segmentul upstream pentru determinarea impozitului suplimentar, pentru a încuraja investițiile în acest sector.
-
Eliminarea limitării deducerii investițiilor pentru calculul impozitului pe profit, pentru a asigura respectarea principiului Codului Fiscal care prevede ca toate sectoarele de activitate să fie tratate uniform. În prezent, această limitare împiedică operatorii offshore să deducă amortizarea tuturor investițiilor efectuate, datorând impozit pe profit la o bază impozabilă artificial mărită, fiind astfel discriminați comparativ cu restul agenților economici.
-
Se reglementează regimul fiscal pentru perimetrele onshore de adâncime mai mari de 3000 m
-
Se propune eliminarea utilizării prețului de referință în determinarea bazei de calcul a impozitului asupra veniturilor suplimentare. În acest fel, sunt respectate principiile fiscalității prevăzute de Codul Fiscal şi România se va alinia cu practica internațională referitoare la determinarea impozitelor upstream pe baza prețurilor realizate. Astfel cotele vor crește de la 15% la 70%, în funcție de prețul de vânzare a gazelor naturale:
-
15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 85 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 100 lei/MWh;
-
30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 100 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 115 lei/MWh;
-
35% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 115 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 130 lei/MWh;
-
40% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 130 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 145 lei/MWh;
-
50% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 145 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 160 lei/MWh;
-
55% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 160 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 175 lei/MWh;
-
60% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 175 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 190 lei/MWh;
-
70% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 190 lei/MWh.
-
Titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore și/sau onshore de adâncime aflate în curs de executare la data de 1 ianuarie 2022 li se aplică, pe toată perioada derulării acestora, regimul de redevențe și regimul fiscal specific aplicabil activităților de explorare, dezvoltare, exploatare și abandonare, existente la data de 1 ianuarie 2023.”
-
Repartizarea sumelor colectate se face prin hotărâre a Guvernului. Colectarea impozitului asupra veniturilor suplimentare se administrează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, potrivit Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
Emanuel Stan