Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat joi legea privind protestele, iniţiată de liberalii Lucian Bode şi Nicolae Ciuc.
Legea are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009, în sensul instituirii unei noi situaţii în care legitima apărare este prezumată, precum şi al agravării răspunderii pentru unele infracţiuni contra persoanei şi contra patrimoniului, pentru infracţiunile de ultraj, ultraj judiciar şi tulburare a ordinii şi liniştii publice.
Potrivit legii, fapta persoanei care, în public, prin ameninţări sau atingeri grave aduse demnităţii persoanelor, tulbură ordinea şi liniştea publică se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. Fapta persoanei care, în public, prin violenţe comise împotriva persoanelor sau bunurilor, tulbură ordinea şi liniştea publică se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani. Dacă fapta este comisă de o persoană care are asupra sa o armă de foc, un obiect, un dispozitiv, o substanţă sau un animal ce pot pune în pericol viaţa, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.
Conform unui alt amendament, faptele prevăzute la articolul care se referă la ultraj comise asupra unui poliţist sau militar, precum şi asupra personalului silvic învestit cu exerciţiul autorităţii publice, aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii, se sancţionează cu pedeapsa privativă de libertate prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite se majorează cu jumătate.
Ameninţarea, lovirea sau alte violenţe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul, săvârşite împotriva unui judecător sau procuror aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, se sancţionează cu pedeapsa privativă de libertate prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu jumătate.
Pe 25 mai, parlamentarii USR şi Forţa Dreptei au anunţat că au sesizat Curtea Constituţională pe legea Bode-Ciucă de modificare a Codului penal.
Curtea Constituţională a respins pe 28 iunie, cu unanimitate de voturi, ca neîntemeiată sesizarea. Prin urmare, actul normativ este constituţional.
Adina Silav