Președinția Republicii Moldova a publicat în detaliu toate cheltuielile pentru vizitele externe făcute în 2023 de președinta Maia Sandu sau de oricare dintre colaboratorii săi în calitate oficială.
Aceste informații sunt publicate la sfârșitul fiecărui trimestru. Tabelele cuprind date grupate în trei coloane: informații despre deplasare (scopul, țara/orașul, perioada), ordinele de deplasare + persoanele din delegație și costurile deplasării suportate din bugetul public (defalcate – transport, cazare, diurne).
Astfel, Președinția RM publică date complete și despre vizitele oficiale ale consilierilor prezidențiali sau ale membrilor Consiliului Suprem de Securitate.
Datele pentru T4 2023, care au apărut zilele trecute, au permis obținerea datelor agregate pentru tot anul: Maia Sandu a efectuat 21 de vizite de lucru și oficiale în străinătate. Cele mai multe vizite, trei la număr, au fost în România, iar câte două vizite de lucru au fost în Ucraina, Elveția și SUA. Câte o deplasare s-a înregistrat în Germania, Polonia, Marea Britanie, Canada, Islanda, Austria, Grecia, Slovenia, Regatul Țărilor de Jos, Portugalia, Spania și Cehia. În total, personalul Aparatului Președintelui Republicii Moldova a efectuat, în 2023, 62 de deplasări de serviciu în străinătate. Este vorba despre vizite de lucru, vizite de studiu, dar și participarea la diverse evenimente, potrivit publicației Deschide.md.
Separat, din bugetul aprobat pe 2023, rezultă că au fost alocați pentru deplasări de serviciu peste hotare 700.000 MDL (aproximativ 185.000 RON).
În schimb, Administrația Prezidențială de la București a răspuns în ultima zi a anului trecut agenției Agerpres că preşedintele Klaus Iohannis a efectuat, în 2023, 34 de deplasări externe, care au însemnat cheltuieli de peste 41,1 de milioane de lei. Această sumă se referă explicit la cheltuielile pentru delegaţiile oficiale conduse de Klaus Iohannis, deci nu și la cheltuielile cu alte tipuri de deplasări.
Administrația Prezidențială nu a transmis date defalcate despre cheltuielile cu transportul aerian, diurne, cazări sau componența delegațiilor. Aceste răspunsuri laconice vin oricum cu întârziere, după o presiune publică uriașă, provocată de atitudinea netransparentă a instituției și de programul relaxat pe care Iohannis l-a avut în turneele din America de Sud și Africa.
Pe parcursul anului trecut, Iohannis a refuzat să ofere detalii despre costurile deplasărilor atunci când a fost întrebat. Într-un răspuns scris pentru publicația Recorder, Administrația Prezidențială a lăsat să se înțeleagă că astfel de informații ar fi clasificate ca ”secrete de serviciu”, deci ar fi sensibile din punctul de vedere al securității naționale.
Diferența dintre Chișinău și București în ceea ce privește transparența, în acest caz, este evidentă și surprinzătoare, mai ales cu referire la contextul mai larg:
- România este membră a UE de 17 ani, Republica Moldova este la stadiul de a începe negocierile de aderare. Tipul de comportament al celor două instituții prezidențiale arată că deficitul de democrație și transparență este în dreptul lui Iohannis;
- Rusia ține încă sub ocupație militară o parte a Republicii Moldova (Transnistria) și lansează constant atacuri de tip hibrid: război informațional, șantaj energetic, acțiuni subversive etc. România se află sub umbrela NATO. A sugera că publicarea cheltuielilor pentru transportul în Zanzibar sau a componenței delegației din Brazilia este o vulnerabilitate la adresa securității naționale este ridicol și jignitor.
V. Bârleanu