Una dintre prestigioasele publicații franceze face o radiografie a scenei politice românești și prezintă situația deplorabilă a sistemului de sănătate în condițiile desfășurării scrutinului electoral.
Într-un articol cu titlul „Alegerile din România, pe fondul coronavirusului și mizeriei din spitale”, jurnaliștii francezi scriu că „în România, e suficient să te uiți la televizor timp de două ore, ca să ți se facă frică”, citându-l pe Cristian Mirea, de 38 de ani, care așteapta, miercuri, 2 decembrie, în frig, pentru a vedea un medic la Spitalul Marius Nasta din București. Cristian a trebuit să plătească din buzunar un test, care s-a dovedit a fi pozitiv. Ca mulți alți români, el a renunțat să vadă medicul generalist și s-a dus direct la spital. La „Marius Nasta” măcar mai sunt paturi, scrie Le Monde, ceea ce nu este valabil și la „Matei Balș”, principalul spital specializat în boli infecțioase din Capitală și locul din care au fost publicate imagini cu bolnavi care primesc oxigen întinși pe scaunele de pe culoare.
Spitalele românești se află într-o stare deplorabilă și aproape niciunul nu a fost ridicat după 1990, în ciuda miliardelor de euro puse la dispoziție de Uniunea Europeană după aderarea din 2007, mai notează Le Monde. Jurnaliștii francezi notează, citați de Libertatea, și că personalul medical a emigrat masiv în Europa de Vest, în timp ce acasă pacienții continuă să plătească cash pentru a fi îngrijiți.
Jurnaliștii francezi notează și că personalul medical a emigrat masiv în Europa de Vest, în timp ce acasă pacienții continuă să plătească cash pentru a fi îngrijiți.
Incendiul de la Spitalul din Piatra Neamț, care a făcut 10 morți sâmbătă, 14 noiembrie, este un caz simbol: „cu opt directori care s-au succedat într-un an, toți numiți pe baza afilierii politice”.
Le Monde observă cum premierul PNL Ludovic Orban aruncă responsabilitatea pe șeful CJ Neamț, care provine de la PSD. Asta deși „Guvernul său a participat și el la valsul directorilor, numind pentru scurt timp, în primăvară, în timpul perioadei de urgență, un membru al PNL care era șeful unei firme locale de pompe funebre”.
„Noi le-am găsit (spitalele – n.r.) într-o situație teribilă”, asigură Orban, care promite 6 miliarde de euro de investiții în spitale, dacă românii îi dau o majoritate clară duminică.
PSD promite că s-a schimbat
De cealaltă parte, Le Monde consemnează promisiunea PSD că s-a schimbat după ce a îndepărtat toate personajele care erau apropiate de fostul lider Liviu Dragnea, aflat astăzi în închisoare pentru deturnare de fonduri.
Social-democrații se laudă cu triplarea salariilor din sectorul medical. „Acum sunt mai aproape de media europeană”, spune profesorul în microbiologie Alexandru Rafila, candidat pe listele PSD. Salariul de bază pentru medicii specialiști a trecut de la 800 la aproximativ 1.900 de euro între 2017 și 2018, scrie Le Monde.
USR, „un tânăr partid liberal”
Plasat între PSD și PNL, „partidele care domină viața politică din România după căderea comunismului”, francezii descriu USR drept „un tânăr partid liberal născut din mișcările anticorupție”.
Creditat cu poziția a treia, „USR poate spera la obținerea portofoliului Sănătății doar într-o coaliție cu PNL, orice colaborare cu PSD fiind exclusă”.
„Dar nu va fi ușor, PNL este și el un partid cu vechi structuri de putere, care vrea să servească mai degrabă aceste structuri decât un scop îndepărtat, ca reforma sistemului de sănătate”, declară Vlad Voiculescu, copreședinte USR-PLUS București, care a deținut pentru câteva luni portofoliul de la Sănătate în Guvernul Cioloș.
Un spital finanțat doar din donații, simbol al eșecului statului
Muncitorii inserează în fundația viitorului Spital de Oncologie și Radioterapie Pediatrică o capsulă a timpului, marți 16 octombrie 2018, în curtea Spitalului Marie Curie din București| Foto Hepta
În acest peisaj politic care se schimbă mult prea lent, pentru jurnaliștii de la Le Monde cel mai clar exemplu al eșecului statului român este construirea doar din donații a unui nou spital pentru copiii bolnavi de cancer.
Exemplul dat cele „două femei puternice venite din sectorul privat”, Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu, este o dovadă că sistemul poate fi schimbat mai repede „din exterior decât de la minister”, după cum concluziona una dintre șefele Asociației Dăruiește Viață.