Cât câştigau în scripte educatoarele „teroriste” de la Constanţa
90 de lei lunar, pentru o oră de muncă pe zi, în contractul înregistrat la ITM. Două ore în fişa postului şi de la 8, la 17, pe camerele video. ITM a verificat şi a amendat „grădiniţa groazei”, dar nu pentru munca la negru.
Femeia de serviciu din coşmarurile micuţilor bătuţi sau încuiaţi în dulapurile şi băile grădiniţei, drept pedeapsă, nu figurează ca angajat al firmei Micul Regat Edu Center, decât, de probă, pentru două luni, în 2014. Cu toate acestea, femeia apărea pe toate imaginile surprinse de camerele de supraveghere încă de la jumătatea lui 2013. Patroana grădiniţei susţine că-i făcea ei curăţenie în casă. Femeia de serviciu şi-a dat demisia după ce imaginile cu copiii abuzaţi de la Constanţa au fost făcute publice de Sursa Zilei. Momentul coincide şi cu cea de-a treia adiţionare a contractului de muncă pe care managerul grădiniţei îl avea. Cristina Manolache încasa oficial, pe 2 iunie 2014, 850 de lei, pe un contract cu normă întreagă, abia după ce s-a văzut la televizor agresând copiii mici.
Fabrici de bani, pe destinul preşcolarilor
Pusă oficial sub acuzare pentru abuzarea copiilor de la Micul Regat, Cristina Manolache este cel mai longeviv dintre angajaţi, contractul său de management pentru o oră fiind înregistrat din 31 august 2011. Abia din aprilie 2014, după ce numele i-a fost incriminat de părinţi în dosarul instrumentat de Parchetul Tribunalului Constanţa, directorul educaţional figurează cu jumătate de normă la locul său principal de muncă, salariul crescându-i, în acte, de la 107 lei, la 425 de lei. După ce cazul a fost dezvăluit de Sursa Zilei, iar imaginile copiilor abuzaţi au făcut înconjurul redacţiilor de ştiri din ţară şi din Europa, Cristina Manolache şi-a câştigat de la patroni şi o majorare a timpului de lucru de la 4, la 8 ore zilnic, pentru un salariu de 850 de lei.
Una dintre educatoarele care lucrau „la negru” în grădiniţa groazei este şi soţia preotului care conduce Seminarul Teologic de la Constanţa. Salariul pe care conducerea grădiniţei pretindea că-l plăteşte Irinei Petre era de 90 de lei, pe un contract de o oră, semnat în 1 septembrie 2011. Irina Petre lucra însă în acelaşi timp şi la o grădiniţă de stat (Grădiniţa Guliver), unde a prestat până la finalul lunii mai 2014, când s-a retras în concediu de maternitate.
Munca „la negru” şi absenţa facturilor conturează deja imaginea unei adevărate fabrici de evaziune şi spălare de bani, pentru care fiecare părinte plătea lunar aproape 1.000 de lei. Procurorii le anchetează însă pe angajate pentru purtare abuzivă, pedepsită chiar şi cu amendă penală de Noul Cod Penal.
Instituţiile au bifat amenzi, ignorând fenomenul
Un adevărat cor al erorilor de sistem a fost demascat de plângerea depusă în decembrie 2013 de un părinte revoltat de abuzurile la care a fost supus copilul său în vârstă de numai 3 ani. Grădiniţa Micul Regat nu era în realitate o grădiniţă, ci un centru educaţional, iar oamenii care îi agresaseră psihic, luni la rând, copilul nu erau nici măcar angajaţi cu forme legale.
Cazul sesizat Poliţiei şi Parchetului a fost relatat de Sursa Zilei la începutul lunii iunie, după ce un alt băieţel a fost agresat la grădiniţă, deşi 3 persoane erau deja anchetate în acest caz, având interdicţii prin măsura controlului judiciar. Dosarul nu s-a încheiat, ci îşi dezvăluie substraturile, indicându-i chiar şi pe autorii morali ai acestor abuzuri.
În toiul scandalului, toate instituţiile de control din judeţul Constanţa, trimise chiar de premier, au trecut pragul pretinsei grădiniţe, au bifat amenzi, însă niciuna nu a studiat cu atenţie acest caz, ignorând fenomenul extins la nivel naţional. În realitate, oricine poate să-şi deschidă propria grădiniţă fără să fie verificat după standardele impuse de Ministerul Educaţiei şi fără să respecte măcar norme minimale de siguranţă.
Sute de grădiniţe private funcţionează sub forma unor SRL-uri cu activitate specifică „bonelor”, la care adaugă servicii de cazare şi „alte activităţi culturale”.
La Constanţa nici ancheta penală, nici controalele instituţiilor de profil nu au închis grădiniţa groazei, ci Inspectoratul pentru Situații de Urgență, care a constatat că spaţiile erau improprii desfăşurării unor activităţi care implică un număr atât de mare de copii (peste 60 la fiecare sediu). Închiderea celor două sedii nu figurează însă, la Registrul Comerţului, şi ca suspendare a activităţii firmei.
Acest caz a demonstrat însă alte câteva zeci de anomalii generate de nerespectarea legii. Inspectorul pentru învăţâmânt preşcolar din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa, cel în mandatul căruia acest fenomen a luat amploare, a fost promovat ca adjunct al instituţiei la scurt timp după ce cazul a devenit public. Patronii pretinsei grădiniţe Micul Regat deţin de mai mulţi ani contracte pentru distribuţia de produse (lapte şi produse de patiserie) în grădiniţele de stat din Judeţul Constanţa.
Mihaela Chiper