Situația dezastruoasă din România este prezentată într-un studiu realizat de Națiunile Unite și Interpol și publicat luni
Cu o rată de colectare de sub 20%, România se situează între ultimele state în Europa la reciclarea deşeurilor electronice, alături de Spania şi Cipru.
De altfel, situația la acest capitol nu este îmbucurătoare la nivelul întregii Uniuni Europene, unde sunt recuperate doar o treime din telefoane, computere şi televizoare.
Potrivit unui studiu realizat de Națiunile Unite și Interpol și citat luni de Reuters, Suedia şi Norvegia se poziționează în fruntea clasamentului şi aproape de ţinta europeană de colectare şi de reciclare a 85% din toate deşeurile electrice şi electronice.
Reglementările europene impun reciclarea deşeurilor electronice, produse care sunt conectate la prize sau care funcţionează cu baterii, pentru a recupera metale precum aurul şi argintul şi pentru a evita poluarea cu toxine, cum sunt plumbul sau mercurul.
Pe ansamblu, 35% din deşeurile electronice din Europa au fost reciclate corespunzător în 2012.
Autorii studiului resping sugestiile din trecut, potrivit cărora majoritatea acestor deşeuri sunt livrate ilegal în state africane precum Nigeria şi Ghana, unde sunt reparate şi repuse în funcţiune.
Mare parte a comerţului ilegal cu deşeuri electronice are loc tot în Europa, nu în Africa.
Jaco Huisman,
coordonator ştiinţific al studiului la United Nations University
Potrivit lui Huisman, managementul defectuos are loc peste tot în Europa, sub formă de furturi şi dezmembrări, în timp ce o cantitate semnificativă de deşeuri electronice ajunge la gunoi.
Un frigider stricat, de exemplu, este valoros pentru cuprul din compresor. Deseori este scos compresorul, iar restul se aruncă.
Furtul unor astfel de componente face ca procesatorii legali din Europa să piardă anual 1,7 miliarde de euro, estimează studiul.
În total, 3,3 milioane de tone din cele 9,5 milioane de tone de deşeuri electronice generate în Europa în 2012 au fost reciclate corespunzător. Doar 1,3 milioane de tone de astfel de deşeuri au fost exportate, iar restul reciclate în Europa, în afara programelor reglementate, sau aruncate.
Ioana Botezatu, expert în probleme de mediu la Interpol, susține că acuzaţiile oficiale în astfel de cazuri sunt rare, chiar dacă unele ţări au pedepse aspre pentru delictele care afectează mediul.
Recomandările studiului includ colaborarea mai bună cu Poliţia, educarea consumatorilor în privinţa reciclării şi interzicerea tranzacţiilor în numerar cu deşeuri metalice.
Una dintre probleme este şi promovarea centrelor de reciclare, deoarece oamenii nu știu că acestea există.