Diferența dintre sumele contractate și cele atrase este de 57 puncte procentuale
România și Slovacia sunt statele din Europa Centrală și de Est cu cea mai slabă performanță în atragerea fondurilor europene din perioada de programare 2007-2013, potrivit unui studiu dat publicității miercuri de compania de consultanță KPMG.
România are o rată de absorbție de 37%, iar Slovacia de 53%. Datele Guvernului României arată că rata de absorbție curentă este de 35,8%.
Studiul KPMG face o evaluare generală aproape de finalul cadrului bugetar 2007-2013, în care România a beneficiat de fonduri de coeziune în valoare totală de 19,18 miliarde de euro.
România are o rată de contractare de 94%, sub media regională de 97%. Rata de absorbție de 37% este cu mult sub media regională de 63%. Cele mai performante au fost statele baltice. Banii din cadrul bugetar 2007-2013 pot fi atrași până la 31 decembrie 2015.
Cele zece state luate în calcul sunt: Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia.
”Deși în anul 2013 s-a înregistrat o îmbunătățire semnificativă în rata de absorbție a fondurilor UE, România încă se află în urma altor țări membre UE din perspectiva ratei de absorbție, manifestând însă o tendință pozitivă de recuperare a decalajului în perioada 2007-2013. Cu toate acestea, există semnale că anul 2014 va fi mai bun decât 2013, ca rezultat al progreselor recente înregistrate de Programul Operațional Sectorial de Transport și Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice.”
KPMG
Nivelul real al gestionării fondurilor UE este indicat de diferența dintre sumele contractate și sumele plătite. Cu cât este mai mică diferența dintre acești doi factori, cu atât sunt mai eficient gestionate fondurile UE din perspectiva distribuției reale a acestora. Cele mai mari diferențe între sumele contractate și cele plătite sunt înregistrate în Bulgaria (58%) și România (57%).
În 2013, Comisia Europeană a decontat către România 2,88 miliarde de euro, mai mult decât toate sumele decontate în perioada 2007-2012 (2,2 mld. €).
Consultanții companiei afirmă că rezultatele sunt influențate de o serie de aspecte negative:
- întârzierile înregistrate în evaluarea cererilor de finanțare/rambursare,
- lipsa capacității tehnice/instituționale la nivelul beneficiarilor,
- proceduri de achiziții publice ineficiente din punct de vedere al celerității, calitatii și resurselor implicate.
Daniela Nemoianu, Partener Executiv la KPMG România, spune că rezultatele pozitive din 2013 arată că există potențial pentru următorul cadru bugetar 2014-2020. ”Cu toate acestea, nu trebuie subestimate eforturile și măsurile specifice necesare a fi implementate în perioada următoare în ariile de intervenție strategice. Cu titlu de exemplu, menționăm zona proiectelor prioritare de infrastructură națională/regională ce necesită o abordare integrată a modului de planificare si implementare”, a declarat Daniela Nemoianu.
Vlad Bârleanu