CEDO a stabilit că lui Kovesi i-a fost încălcat dreptul la liberă exprimare și liberul acces la justiție, pentru că a fost îndepărtată din funcție de ministrul justiției, Tudorel Toader fără a se putea apăra.
La sfârșitul anului 2018, Laura Codruţa Kovesi a făcut o plângere către CEDO în care contesta modul în care a fost revocată din funcţie. Cererea a trecut rapid de procedura de filtru.
Decizia de acum nu este definitivă, iar statul român o poate contesta, după cum a precizat, marți, la Antena 3, fostul europarlamentar Norica Nicolai, jurist de profesie, respectiv fost procuror. „România poate contesta decizia, iar Marea Cameră a CEDO va da o decizie definitivă”.
Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare a Laurei Codruța Kovesi din fruntea DNA în 9 iulie, în urma unei decizii a Curții Constituționale.
În acțiunea transmisă Curții Europene pentru Drepturile Omului, magistratul arată că decizia unilaterală a CCR nu i-a oferit o cale efectivă de a o contesta, așa cum prevede Convenția Europeană a Drepturilor Omului și nici măcar nu a fost parte din acel conflict inițiat de Executiv la CCR, conflict cu președintele României, care s-a soluționat în favoarea Guvernului și în urma căruia șeful statului a fost nevoit să emită acel decret de revocare.
Laura Codruța Kovesi nu a cerut despăgubiri statului român, însă efectele aceste decizii CEDO trebuie să fie aplicate pe viitor de statul român atunci când revocă un magistrat dintr-o funcție înaltă.