Klaus Iohannis a sesizat, miercuri, Curtea Constituțională cu privire la legea care are ca obiect de reglementare completarea Codului de procedură civilă cu dispoziții referitoare la ordinea judecării proceselor în materie civilă.
”Vă solicit să admiteți sesizarea de neconstituționalitate și să constatați că Legea pentru modificarea art. 215 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă este neconstituțională în ansamblul său.”
Neconstituționalitatea legii nu are legătură cu necesitatea unei mai bune organizări a administrării actului de justiție, ci cu încălcarea principiului bicameralismului referitor la independența judecătorilor.
În forma transmisă la promulgare, legea criticată încalcă ”principiul constituțional al bicameralismului, în virtutea căruia o lege nu poate fi adoptată de o singură Cameră, legea fiind, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament.”
”Forma trimisă la promulgare, în urma amendamentelor introduse de Camera Deputaților, Cameră decizională, elimină completarea adusă art. 522 alin. (2) din Codul de procedură civilă și adaugă legii criticate alte două articole, art. II, care instituie în sarcina CSM obligația creării unei secțiuni speciale pe pagina sa de internet în vederea sesizărilor, chiar și anonime, cu privire la nerespectarea dispozițiilor art. 215 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, respectiv art. III, care instituie în sarcina Secției pentru judecători a CSM obligații precum cea de a verifica o dată pe lună sesizările înregistrate cu privire la nerespectarea dispozițiilor art. 215 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă și cea de a informa președinții instanțelor în cazul cărora au fost primite sesizări, pentru a efectua verificări și informări în vederea respectării acestor dispoziții legale.
Potrivit legii, pentru fiecare ședință de judecată se va întocmi o listă cu procesele ce se dezbat în acea zi, care va fi afișată pe portalul instanței și la ușa sălii de ședință cu cel puţin o oră înainte de începerea acesteia. Lista va cuprinde și intervalele orare orientative fixate pentru strigarea cauzelor, fiind obligatorie stabilirea unor intervale orare diferite pe grupe de cauze, respectiv fixarea cauzelor în care se administrează probațiune extinsă de regulă în intervalele finale ale ședinței de judecată. Dispoziţiile art. 220 sunt aplicabile.”
”Punerea în aplicare a acestei noi dispoziții a legii va fi în sarcina completului de judecată care este competent să organizeze desfășurarea ședinței de judecată, complet ce va fi obligat să stabilească intervale orare diferite pe grupe de cauze cu fixarea cauzelor în care se administrează probațiune extinsă, de regulă, în intervalele finale ale ședinței de judecată.”
O altă neregulă la care se face referire în sesizare este legată de faptul că Consiliul Superior al Magistraturii avea obligația creării unei secțiuni speciale pe pagina sa de internet în vederea sesizărilor, chiar și anonime, și nu a realizat acest lucru.
Altfel spus, legiuitorul nu se limitează doar la a institui în sarcina judecătorului/completului de judecată obligațiile prevăzute la art. I, ci instituie și un mecanism privind sancționarea eventualelor încălcări, prin intermediul Consiliului Superior al Magistraturii și al președinților de instanță.
Ca o concluzie, în condițiile în care Camera Deputaților, Cameră decizională, a adoptat o prevedere referitoare la organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii și a instanțelor judecătorești, aceasta ar fi trebuit să procedeze la întoarcerea legii la Senat pentru art. II și III, pentru care aceasta era Cameră decizională și avea competența de a decide definitiv.
D.Constantin