Kaja Kallas a demisonat luni din funcția de prim-minsitru al Estoniei, în contextul în care urmează să fie numită în funcția de Înalt Reprezentant pentru Politica Externă şi de Securitate în viitoarea Comisie Europeană, potrivit agențiilor AP și Nexta.
Astfel, Kaja Kallas devine reprezentanta statelor estice la vârful Uniunii Europene, funcția de șef al diplomației fiind una din cele patru mari poziții care au fost negociate. Celelalte trei sunt: președintele Consiliului European, președintele Parlamentului European și președintele Comisiei Europene. În negocierile recente, Klaus Iohannis a încercat să se poziționeze ca reprezentant al Estului, inclusiv în negocierile pe culoarul paralel al cursei pentru poziția de secretar general al NATO.
O analiză publicată de Deutsche Welle arată că doamna Kallas are expertiza de a conduce politica UE privind Rusia, dar există și opinii reticente privind viziunea ei în legătură cu alte zone geografice.
Statele membre influente ale NATO, multe dintre ele din Uniunea Europeană, au fost de acord că, odată cu războiul din Ucraina, nu mai este posibil ca statele din est să fie ținute în afara pozițiilor de top de la Bruxelles. Cu toate acestea, au existat îngrijorări cu privire la faptul că predarea funcției de șef al NATO unui lider baltic ar fi un mesaj prea agresiv pentru președintele rus Vladimir Putin. Astfel, Mark Rutte a devenit favorit, având de partea lui și abilitatea de a dialoga cu Donald Trump, cel mai probabil viitor președinte al SUA.
Kallas a acceptat situația și l-a susținut pe Mark Rutte ca viitor șef al NATO. Cu toate acestea, observatorii au suspectat că ieșirea lină ei din cursă a făcut parte dintr-un acord care i-a deschis calea spre funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru politica externă.
Kallas, în vârstă de 47 de ani, a fost unul dintre primii lideri europeni care au tras un semnal de alarmă cu privire la planurile expansioniste ale lui Putin, avertizându-și colegii să nu cadă în „capcana” de a crede că bunele relații comerciale cu Moscova ar putea evita criza în care s-a aflat ulterior Europa când Rusia a invadat Ucraina.
”Nominalizarea sa dovedește că acum ea reprezintă punctul de vedere majoritar în capitalele UE”, a declarat Merili Arjakas, membru al Centrului Internațional pentru Apărare și Securitate (ICDS), un grup de reflecție din Tallinn, Estonia. Argumentele și instinctele lui Kallas par să se fi transformat în atuuri, deoarece UE a decis să iasă din zona sa de confort și să se pregătească împotriva amenințării ruse.
În calitate de prim-ministru al Estoniei, o țară mică care a făcut parte din Uniunea Sovietică până în 1991, și fiică a unei femei care a fost deportată în Siberia când era copil, Kaja Kallas înțelege prea bine ce s-ar putea întâmpla dacă Ucraina ar pierde războiul cu Rusia sau ar fi forțată să cedeze teritorii.
Prioritatea sa principală în calitate de diplomat-șef al UE va fi să se asigure că europenii sunt pregătiți să prevină viitoarele avansuri rusești.
Războiul din Ucraina a scos la iveală multe dintre vulnerabilitățile Europei, inclusiv producția insuficientă de muniție și lacunele în capacitățile de supraveghere și recunoaștere prin satelit.
Kallas a sugerat contractarea de împrumuturi comune de către UE pentru a finanța extinderea capacităților de apărare. În timp ce președintele Franței, Emmanuel Macron, a susținut ideea, va fi mai greu pentru ea să convingă state prudente din punct de vedere fiscal, precum Germania. Rapoartele sugerează că ea ar fi abordat această problemă în februarie, la Hamburg, cu cancelarul Olaf Scholz.
Cu toate acestea, există deja îngrijorări cu privire la potențialele războaie teritoriale în cadrul blocului și la posibilitatea ca accentul pus de Kallas pe Rusia să îl pună în umbră pe Rutte.
”În ceea ce privește o criză militară, este important cine dă ordine cui și cum funcționează cu adevărat lanțul de comandă. Acesta este NATO, din punct de vedere militar. Dar și Uniunea Europeană are un cuvânt de spus în stimularea industriei de apărare,” a declarat ea în martie, într-o încercare de clarificare.
Cea mai mare provocare a lui Kallas va fi definirea viziunii sale în materie de politică externă pe alte zone, cum ar fi relațiile cu Iranul, China și Orientul Mijlociu. Kristi Raik, director adjunct la ICDS, a declarat că Kallas va avea o viziune critică asupra Chinei și Iranului, dar le va judeca și în funcție de legăturile lor cu Moscova.
„Cred că China va fi o problemă în care UE își dezvoltă un fel de abordare pe baza relațiilor transatlantice. Pe Iran nu cred că va formula un punct de vedere ferm. Dar având în vedere că Iranul este acum un partener apropiat al Rusiei și un regim autoritar, acesta va fi punctul de plecare de bază”, a spus Raik.
Faptul că provine dintr-un stat mic este un indiciu că doamna Kallas va avea mare grijă să militeze pentru o ordine mondială multilaterală, bazată pe reguli, în care acordurile internaționale sunt respectate.
Formaţiunea liberală Partidul Reformei l-a desemnat luna trecută pe ministrul Climei Kristen Michal să preia postul de prim-ministru. Noul guvern va fi confirmat în Parlament cel mai probabil la sfârșitul acestei luni sau la începutul lunii august. Kaja Kallas își va prelua funcția la Bruxelles din toamnă, odată cu instalarea noii Comisii Europene.
V. B.