Să nu se înţeleagă greşit, nu e vorba de taberele de vară sau de odihnă, cu toate că şi despre astea s-ar putea scrie multe mai ales dacă te uiţi la micul războinic Danileţ, pe care părinţii l-au dus în tabăra de pionieri şi l-au uitat acolo. Aici vorbim de tabere în sensul de grupări, nu chiar infracţionale, deşi nu se ştie niciodată.
Deci, câte tabere sunt? Să le luăm pe rând :
1. Tabăra Puterii. Azi ea se numeşte „Tabăra Băsescu”. Denumirea s-a mai schimbat de câteva ori în ultimul timp, dar de mai bine de 10 ani aşa a rămas. Ăştia sunt elita. Din ei se aleg liderii. Tabăra este formată din procurorii şi judecătorii, care execută ordinele date, sau nu, de Băsescu. Cum vin ordinele astea? Foarte rar vin direct. În cele mai multe cazuri se utilizează o comunicare foarte specială, ceva parcă desprins din filmele SF. Cum se face? Cei care au de comunicat între ei îşi pun fiecare în suflet ceva ce ei denumesc „naşul”, se anunţă între ei, şi începe comunicarea. Acest tip de comunicare ei o denumesc “cu naşul în suflet”. E foarte simplă, dar dacă nu ai un dosar adânc ascuns undeva în arhivele lor de la DNA, ANI, Parchet, Cotroceni, nu poţi folosi metoda.
2. Tabăra Ariviştilor, Lingăilor şi Parveniţilor. Asta este ceva mai neimportantă, de mâna a doua. E utilizată mai rar în situaţiile grele. Ea este un fel de anticameră pentru cei care vor să avanseze în prima tabără. In principiu, ei nu au naş sau, dacă au este de rang inferior (doi sau chiar mai mic). Dosarele lor sunt mai subţirele şi, în consecinţă, activităţile lor sunt mai neânsemnate. Idealul lor este să acceadă în tabăra superioară, în tabăra puterii. Şi pentru asta sunt gata să facă orice.
3. Tabăra Celor fără de Contract. Ăştia sunt cei mai năpăstuiţi. Nimeni nu se uită la ei, nimeni nu se foloseşte de ei, nimeni nu se bazează pe ei. Din când în când mai primesc şi ei câte o ciozvârtă de dosar, un furt de găini, un mic scandal, o ceartă între precupeţi, un sătean care a votat greşit şi cam atât.
Cam astea sunt taberele.
Sigur că mai sunt unii care cred în Lege, dar aştia sunt o specie exotică, sunt puţini şi nu au nicio şansă, cel puţin în acest moment, să strice echilibrul unui sistem atât de bine pus la punct.
Trăiască lupta pentru independenţa justiţiei!
Ioana Theodoru