Secția pentru judecători a Consilului Superior al Magistraturii (CSM) a respins, joi, candidatura magistratului Mirela Sorina Popescu la un nou mandat pentru șefia Secției Penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ). Motivul: judecătoarea nu a reușit să treacă testul interviului, susținut în fața membrilor Secției pentru judecători a CSM.
Magistratul a fost pus în dificultate în fața întrebărilor membrilor Secției, cele mai multe probleme legate de candidatura sa fiind ridicate de magistratul Gabriela Baltag.
Poiect de management “copy-paste”
Gabriela Baltag a contestat, în primul rând, proiectul de management prezentat de Mirela Sorina Popescu, căreia i-a reproșat că ar fi trebuit să-l redacteze personal, și nu să-l copieze din rapoartele de activitate publicate deja pe site-ul ÎCCJ. Deși și-a susținut proiectul, judecătoarea a admis că a luat cu “copy-paste” unele pasaje din acele rapoarte.
Statisticile privind mandatele de siguranță națională, neinteresante
Apoi, Gabriela Baltag a întrebat-o pe Mirela Sorina Popescu despre frecvența mandatelor de siguranță națională date de judecătorii Secției Penale a ÎCCJ în primul său mandat, dar și despre frecvența solicitărilor în sensul eliberării acestor mandate primite de Secția Penală a ÎCCJ de la SRI. “Vă mărturisesc sincer că nu am identificat dacă e vorba de o creștere sau de o scădere a solicitărilor formulate”, a spus Popescu, care a admis că nu a fost interesată de realizarea unor statistici pe această temă.
La întrebarea Gabrielei Baltag privind participarea unor judecători ai ÎCCJ la întâlniri și evenimente private organizate în vilele de protocol ale SRI, judecătoarea Popescu a precizat că, personal, nu a participat la astfel de evenimente și a admis că nu a dispus verificări legate de eventuala participare a unor colegi judecători din cadrul Secției Penale la astfel de întâlniri sau evenimente.
Comunicatul de presă
Membrii Secției pentru judecători au considerat, în cadrul interviului de joi, că judecătoarea Mirela Sorina Popescu s-ar fi aflat în incomptabilitate pe 18 ianuarie 2018, când, în calitate de manager al Secției Penale și, implicit, de responsabil de comunicarea publică, a avizat difuzarea comunicatului de presă în care cerea imperativ CSM reînvestirea unui președinte al Secției Penale. Membrii Secției pentru judecători au insistat și pe faptul că, prin conținutul comunicatului, ar fi fost făcute, în mod public, presiuni asupra lor pentru o decizie.
Ce conținea comunicatul Secției Penale a ÎCCJ:
„Comunicatul Secţiei Penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind amânarea sine die a analizării candidaturii pentru funcţia de preşedinte al Secţiei Penale
18.01.2018
Secția Penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție a luat act de faptul ca în ședința Secției pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, de azi 18.01.2018, s-a amânat analizarea candidaturii pentru funcția de președinte de secție, fără a se stabili un alt termen pentru discutarea proiectului managerial.
În aceste condiții solicităm Secției pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii organizarea unei noi ședințe până la data de 24.01.2018, când expiră mandatul în curs, pentru discutarea candidaturii depuse.
Orice întârziere după această dată prejudiciază bunul mers al activității Secției penale cu repercusiuni asupra actului de justiție.”
“Prin acel comunicat nu s-a dori altceva decât clarificarea situației președintelui Secției Penale. Nu am perceput ca pe o presiune ceea ce s-a dorit a fi definitivarea ca unui judecător ca președinte al Secției Penale a ÎCCJ”, a explicat Sorina Popescu.
Mirela Sorina Popescu a fost, joi, singurul cadidat pentru postul de președinte al Secției Penale a ÎCCJ. Ea a ocupat această funcție din 24 ianuarie 2015 până pe 25 ianuarie 2018, când a fost delegată de Secția pentru procurori a CSM să ocupe temporar acest post până la desemnarea unui nou președinte.
Potrivit dispoziţiilor articolului 53 alineatul 1 din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, preşedinţii de secţii ai ÎCCJ sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea CSM, dintre judecătorii Înaltei Curţi care au funcţionat la această instanţă cel puţin doi ani.
Numirea în funcţia de preşedinte de secţie al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, conform alineatului 3 al aceluiaşi text de lege.
R.D.