Uniunea Națională a Judecătorilor din România s-a arătat indignată de propunerea ca ministru al justiției a unei persoane care nu are nici o experiență în științele juridice.
UNJR susține că este pentru prima dată când viitorul ministru al justiției este o persoană care nu are studii juridice.
Apreciem activitatea doamnei Cristina Guseth în susţinerea publică a luptei împotriva corupţiei, dar Ministerul Justiţiei este o instituţie cu un rol fundamental în statul de drept, iar atribuţiile ministrului justiţiei depăşesc cu mult problematică legată de anticorupţie şi comunicare.
Atribuţiile Ministrului Justiţiei nu se limitează la coordonarea activităţii parchetelor şi numirea procurorilor generali, ci vizează în special elaborarea strategiei programului de guvernare în domeniul Justiţiei. Tot ministrul Justiţiei elaborează proiectele de acte normative care au legătură cu domeniul de activitate al Ministerului Justiţiei.
Ministrul Justiţiei analizează şi avizează din punct de vedere al legalităţii actele normative elaborate de celelalte ministere. Tot ministrul Justiţiei urmăreşte respectarea obligaţiilor asumate de România prin convenţiile internaţionale şi a înţelegerilor bilaterale interesând domeniul justiţiei, la care România este parte.
De asemenea, ministrul Justiţiei asigura relaţia cu structura juridică a NATO, participând la negocierea documentelor cu caracter normativ ce se elaborează sub egida Alianţei Nord-Atlantice; tot el asigura pregătirea exercitării competenţei de reprezentare a statului român în faţa Curţii Europene de Justiţie de la Luxemburg.
Considerăm că îndeplinirea funcţiilor ministrului Justiţiei prin exercitarea tuturor atribuţiilor prevăzute de lege în sarcina sa, din care am enumerat doar o mică parte, presupune că esenţial pentru persoana ministrului pregătirea juridică specifică la cel mai înalt nivel.
Pe lângă cunoaşterea rolului instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor într-un stat democratic, este necesar că ministrul de Justiţie să cunoască îndeaproape şi să aibă o experienţă proprie în aplicarea dispoziţiilor legale şi a tot ceea ce presupune administrarea justiţiei.
Sistemul de Justiţie din România se confruntă cu probleme complexe ce depăşesc cu mult chestiunile privind procurorii anticorupţie sau procedurile de comunicare, precum lipsa infrastructurii logistice şi administrative necesare implementării dispoziţiilor noilor coduri şi aplicării acestora, influente şi presiuni exercitate din exterior şi nu numai privind actul de justiţie, profunde inechităţi salariale în condiţii egale de muncă, discrepanţe semnificative între volumul de activitate de la o instanţă la alta de acelaşi grad, pentru a enumera doar câteva.
Apreciem, de aceea, ca fiind suprinzatoare şi de neînţeles desemnarea într-un guvern, ce se doreşte a fi de tehnocraţi, a unei persoane fără studii juridice în fruntea ministerului justiţiei
UNJR
În aceste condiţii, UNJR a pregătit listă de întrebări comisiilor parlamentare care vor audia noul ministru al justiţiei. „Facem pe această cale un apel mass mediei din România să transmită pe toate canelele audierea noului ministru al Justiţiei. Chiar dacă numirea în această poziţie este una politică, aceasta afectează prin deciziile sale administrarea actui de justiţie din România şi, prin aceasta, drepturile şi libertăţile fundamentale ale fiecari cetăţean, viziunea ministrului justiţiei asupra misiunii sale fiind aşadar un evident interes public”, a spus preşedintele UNJR, Dana Gîrbovan.
Andrei Tudor