Procurorii au contestat la Tribunalul Prahova decizia luată, marți, de o judecătoare de drepturi și libertăți de la Judecătoria Ploiești în cazul mercenarului Horațiu Potra. Hotărârea a fost surprinzătoare nu doar pentru opinia publică, ci și pentru anchetatori și specialiști, în condițiile în care se bazează pe o discutabilă “eroare” a procurorului de caz. Procurorul de caz a încadrat un pistol pentru airsoft, găsit în portbagajul mașinii lui Potra, în categoria arme letale, iar magistratul Crina Grosu, fost ofițer la Serviciul Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase al Poliției Române, a apreciat contrariul. În plus, i-a crezut pe cuvânt pe Potra și pe apărătorul său, care au susținut în instanță că arma este nefuncțională.
Pe judecătoare o contrazic chiar foștii ei colegi, care au avertizat și public că armele airsoft pot fi extrem de periculoase, chiar letale, în funcție de modalitatea în care sunt utilizate. În plus, legea interzice folosirea lor în spații publice, la adunări și manifestări publice, în interiorul sau în zona instituțiilor publice ori a secțiilor de votare. Or, Horațiu Potra este suspectat că ar fi plănuit să folosească arsenalul descoperit în mașina sa exact în astfel de situații. O arată și încadrarea făcută de procuror: instigare publică, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept. Fapte care implică pedepse cu închisoarea de până la 5 ani, pericol social și pentru care legea penală prevede arestarea preventivă.
Cine este judecătoarea Crina Grosu
Fost ofițer la Serviciul Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase până în 2018, când a fost admisă la Institutul Național al Magistraturii, Crina Elena Grosu este magistrat de doar 4 ani. A devenit judecător la Judecătoria Ploiești pe 19 octombrie 2020.
Potrivit declarației de avere, Crina Grosu este căsătorită, iar soțul ei, Răzvan Grosu, economist la Romgaz – Sucursala Târgu Mureș, deține cinci terenuri intravilane și trei proprietăți: un apartament în Ploiești, o casă de vacanță în Snagov (Ilfov) și o casă de locuit, cu o suprafață de peste 160 de mp, în localitatea Boldeși – Scăeni, județul Prahova, achiziționată în 2017.
Deși nu este sărac, așa cum arată și declarațiile de avere ale soției sale, în 2019, Răzvan Grosu a fost acționat în judecată de Romgaz pentru o datorie de 805.57 lei, reprezentând contravaloarea a 2 bilete de avion pe care ar fi trebuit să le achite din veniturile proprii, și nu din banii companiei, cum a făcut.
“Frăția ortodoxă”, “taberele de muncă” și susținerea pentru Călin Georgescu
Ca o coincidență, localitatea Boldești – Scăeni nu este atractivă doar pentru soții Grosu, ci și pentru ultranaționaliști și extremiști care au organizat, în ultimii ani, aici, tabere sau diverse acțiuni prin care își promovează ideologia. Iar în ultimele săptămâni, și-au declarat susținerea pentru Călin Georgescu.
De exemplu, Parohia „Adormirea Maicii Domnului” Scăieni – Boldești găzduiește, des, evenimente organizate de gruparea Frăția Ortodoxă „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruință”.
Cunoscută simplu ca Frăția Ortodoxă, gruparea a fost deseori amintită de jurnaliști în investigații despre mișcarea neolegionară din România.
Membrii Frăției, care se numesc „frați” și „surori”, se strâng des, mai ales la sfârșit de săptămână, și organizează „tabere de lucru. Pe lângă munca propriu zisă a fraților, surorile gătesc. Toți participă și la seminare și discuții religioase, care deseori ating și politica.
Simpatiile neolegionare ale grupării sunt cunoscute și, în mare măsură, asumate: nucleul de bază cunoaște și interpretează cântece legionare, despre „domnul Căpitan” (cum era cunoscut Corneliu Zelea Codreanu), iar liderul grupării nu face un secret din simpatiile sale față de mișcarea legionară, ci susține că aceasta este prezentată acum într-un mod incorect.
„Taberele de muncă” organizate de Frăția Ortodoxă au loc, în general, în localități mărginașe, unde există o pondere însemnată de populație vulnerabilă. Deseori, taberele sunt organizate în parteneriat sau cel puțin cu acordul preoților și a parohiilor din respectivele localități.
De la apariția partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), Frăția s-a aflat în legătură cu acesta. În timpul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare și prezidențiale, liderul Frăției Ortodoxe, Dan Ciprian Grăjdeanu, a îndemnat membrii și simpatizanții Frăției să voteze AUR.
Ulterior, însă, după intrarea lui Călin Georgescu în turul al doilea al prezidențialelor, Frăția l-a sprijinit pe acesta.
Legăturile dintre Frăția Ortodoxă și Eugen Sechila
De altfel, consilierul lui Călin Georgescu, Eugen Sechila – cel care a intermediat întâlnirile dintre Horațiu Potra și Georgescu – este un mai vechi colaborator al Frăției Ortodoxe.
Încă din 2022, Frăția Ortodoxă și asociația lui Sechila (Asociația „Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei” – care organiza tabere paramilitare) au început să organizeze acțiuni comune prin care promovau figuri legionare. Cel mai recent astfel de eveniment comun a avut loc chiar în 2023, când cele două organizații au protestat în fața Liceului „Mircea Vulcănescu”, din Capitală.
Ce spun specialiștii despre armele airsoft
Foto: pistolul găsit de poliție în mașina în care se afla Horațiu Potra
Airsoftul este un sport în care participanții folosesc replici ale unor arme reale, neletale şi echipamente de camuflaj. Pe scurt, se simulează un conflict sau diferite scenarii militare, se pun în aplicare tactici militare, într-un cadru controlat, organizat, iar scopul fiecărui jucător este să elimine indivizii din echipa adversă.
Pentru că airsoftul nu este o joacă, armele airsoft au parte de câteva paragrafe importante în Legea Nr.117 din 15.06.2011, Legea nr. 196/2019 și Legea nr. 295/2004 – norme care fac referire la regimul armelor și munițiilor, au completări și modificări. Pe scurt, potrivit legii, astfel de arme pot fi utlizate, doar într-un spațiu privat, controlat, inaccesibil pentru public.
Și este strict interzisă și pedepsită penal folosirea lor în spații publice: la adunări publice – proteste, manifestări publice; la manifestări cultural-sportive – stadion, maraton şi alte competiţii sportive; în parcuri și baze sportive, în mijloace de transport în comun, în interiorul sau în apropierea instituțiilor publice sau a secțiilor de votare.
Mai mult, polițiștii au avertizat, în ultimii ani, asupra pericolului reprezentat de armele airsoft, care pot deveni extrem de periculoase și chiar letale. Specialiștii au avertizat și că pe piață există muniție de oțel, de calibrul 6mm, care poate fi folosită fără nici o problemă în arma airsoft.
De aceea, legea reglementează strict condițiile de păstrare pentru armele de acest tip: “Posesorii armelor neletale din categoriile D și E (airsoft) din anexă au obligația să ia toate măsurile necesare pentru păstrarea armelor la domiciliu, reședință sau, după caz, la locul de rezidență, astfel încât să nu permită accesul persoanelor neautorizate la acestea și să nu existe pericol de vătămare corporală accidental”.
Raluca Dan/Elena Cristea