Judecătorul Curții Constituționale, Toni Greblă, fost parlamentar PSD, este audiat de procurorii DNA într-un dosar de trafic de influență
Procurorii DNA îi vor pune sub acuzare pe judecătorul constituțional Toni Greblă pentru trafic de influență, alături de un om de afaceri din Gorj, Ion Bîrcină, acuzat că a cumpărat influența. Ion Bîrcină, zis și Dan Goeru, este cumătrul lui Greblă, fostul senator fiind nașul de cununie al afaceristului.
Astfel, în schimbul intervenției lui Toni Greblă la funcționari publici care aveau în gestionare acte sau documente ale firmelor controlate de Bîrcină, acesta i-ar fi dat, în ultimii 5 ani, lui Toni Greblă, mai multe bunuri:
– în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită, service-ul şi asigurarea pentru autoturismul marca BMW Serie 5 (înmatriculat succesiv pe S.C. HERMES COMIMPEX S.R.L., S.C. AGENA SYSTEMS S.R.L., S.C. ELECTRIC SERVICE ORIENT S.R.L. şi S.C. ELECTRO CONSTRUCT SYSTEM S.R.L. – firme controlate de BÎRCINĂ ION), în echivalent de 56.070 euro;
– în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită a postului telefonic înregistrat pe S.C. POWER PLUS S.R.L.;
– în 02.11.2011, suma de 1.200 lei (echivalentul a două rochii de damă, cadou pentru soţia sa);
– în octombrie 2012, materiale electorale pentru campania electorală privind alegerile parlamentare: şase capsatoare, 150.000 de capse, 2/3 km de cordelină de 6 şi alte materiale, toate pentru lipirea a 20.000 de afişe şi alte materiale electorale.
Firmele controlate de Bîrcină au interese în diverse domenii de activitate – energie, transport, fier vechi ş.a.
DNA a mai stabilit că după 2010, când era senator PSD, dar și ulterior datei de 18 decembrie 2013, de când a devenit judecător CCR, Toni Greblă a exercitat, în continuare, activități specifice calității de asociat în firme – percepere de dividende, administrator, director general și alte activități comerciale. Acestea sunt legate, conform DNA, de ferma agricolă situată în com. Teleşti, satul Şomăneşti din județul Gorj şi respectiv S.C. ELECTRA BALISTIC S.R.L. (societate la care fiii săi au calitatea de asociaţi cu câte 2% fiecare, iar PRUNDIANU MIHAI este asociat cu 57%), având ca obiect principal de activitate producţia de energie electrică.
Împreună cu alte persoane, suspectul Toni Greblă a constituit un grup infracţional organizat cu scopul de a iniţia raporturi comerciale (export produse agro-alimentare) pe linia România – Federaţia Rusă, cu interpunerea Turciei, pentru eludarea deciziei de instituire de către Rusia a unui embargou unilateral asupra importului de produse agro-alimentare din Uniunea Europeană.
În acest sens, membrii grupului s-au întâlnit de mai multe ori, atât în ţară, cât şi în afara ţării, acţionând coordonat pentru îndeplinirea scopului pentru care s-au constituit.
În perioada 2014 – 2015, aceştia au efectuat acte pregătitoare în vederea săvârşirii infracţiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate, prev. de art.273 din Legea nr.86/2006 – Codul Vamal
Referat DNA
Potrivit unor surse judiciare, unul dintre cei cu care s-a asociat Greblă este Constantin Bartolomeu Săvoiu, cunoscut ca „Generalul”.
Conform declaraţiilor de avere, TONI GREBLĂ nu recunoaşte existenţa vreunor venituri sau proprietăţi în legătură cu ferma de creştere a struţilor din com. Teleşti. Ferma se află pe un teren al cărui titlu de proprietate îl deține socra lui toni Greblă, dar actele au fost semnate de toni Greblă în calitate de prefect al județului Gorj la acea dată şi respectiv de preşedinte al Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
Toni Grebla a declarat, la ieşirea de la DNA, după o oră de audieri, că nu a mai făcut afaceri din 22 decembrie 2013, când a fost numit judecător la CCR, şi până în prezent, şi că nu deţine acţiuni la societăţi comerciale. „Ceea ce se susţine nu are nicio legătură cu activitatea de la CCR”, a afirmat fostul senator PSD, adăugând că „îmi periclitează imaginea, de aia mă şi deranjează foarte mult”.
În privința fermei agricole de struți, Toni Greblă a precizat că „nu e o fermă de struţi, e o gospodărie ţărănească în care sunt şi vreo şapte struţi. Nu încasez niciun ban acolo. La şapte struţi te costă mai mult întreţinerea decât venitul”.
Potrivit Legii 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, judecătorii CCR nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecată penală decât cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, al Senatului sau a preşedintelui României, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată pentru infracţiunile săvârşite de judecătorii Curţii Constituţionale aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. De la data trimiterii în judecată penală, judecătorul Curţii Constituţionale este suspendat de drept din funcţia sa. În caz de condamnare definitivă, el este exclus de drept, iar în caz de achitare, suspendarea încetează.
Marilena Nedelcu