Magistrații care au dat condamnările în dosarul Telepatia au motivat sentința, marți, prin teorii bazate pe studiile criminologilor, referitoare la diferențele dintre infractori fericiți și infractorii nefericiți
Camelia Bogdan și Mihai Alexandru Mihalcea au motivat, pe mai bine de 200 de pagini, pedepsele date în dosarul privatizării Institututlui de Cercetări Alimentare. Într-unul din pasaje, care se referă la confiscarea bunurilor obținute în mod fraudulos de inculpatul Dan Voiculescu, magistratul subliniază că lăsarea bunurilor în circuitul civil ar reduce șansele ca persoana vizată să fie „reeducată”.
Curtea, pornind de la premisa corectei înţelegeri a profilului criminologic al infractorului financiar (investigatorii au constatat că un infractor financiar fericit este cel care rămâne cu banii în conturi, îşi asumă posibilitatea de a suporta mecanismul represiv al statului, deoarece, atunci când va termina de executat forma de constrângere a libertăţii la care este supus, în vederea „reeducării” va avea suficiente resurse pe care va putea, eventual să le introducă în circuitul financiar, în scopul justificării provenienţei legale a veniturilor. Infractorii fericiţi beneficiază, de cele mai multe ori, de consultanţă în schemele infracţionale ce le întreprind, planificându-şi activitatea infracţională pe o perioadă de minim 10 ani. Ei îşi asumă riscul de a fi prinşi cam în al şaptelea an. Infractorii nefericiţi sunt cei care, la sfârşitul procesului penal, nu au posibilitatea să-şi dovedească nevinovăţia, iar fondurile obţinute din activităţi ilicite sunt confiscate
Curtea de Apel București
motivare
Iar în legătură cu faptul că infracțiunea de spălare de bani nu ar fi avut un obiect material dovedit în anchetă, plus că fapta s-ar fi prescris, aceiași magistrați recunosc că așa stau lucrurile, dar găsesc alte „entități și elemente materiale”, care țin însă de latura obiectivă.
Împrejurarea că inculpatul Dan Voiculescu a fost trimis în judecată şi pentru săvârşirea infracţiunii de folosire de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, a influenţei şi autorităţii date de această calitate în scopul de a obţine, pentru sine sau pentru altul, bani, bunuri sau alte foloase necuvenite (…), la un preţ mult inferior faţă de valoarea comercială reala şi în condiţii discriminatorii, netransparente şi prin subevaluarea cu intenţie a activelor şi a titlurilor de participare deţinute de societate a pachetului de acţiuni deţinut de Agenţia Domeniului Statului la SC „Institutul de Cercetări Alimentare” SA Bucureşti, pentru care în mod corect Tribunalul a apreciat că se impune încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripţiei penale – cauze de încetare a răspunderii penale – nu este de natură, per se, să schimbe situaţia premisă a infracţiunii de spălare a banilor, deoarece infracţiunea prevăzută în dispoziţiile art. 13 din Legea nr. 78/2000 fiind esenţialmente de pericol nu are obiect material pentru ca fapta care determină şi defineşte elementul material al laturii obiective nu este îndreptată împotriva unor valori sociale exprimate într-o entitate materială
Curtea de Apel București
motivare
La începutul lunii august, după doar patru termene de judecată, completul ales de conducerea Curții de Apel București, complet de vacanță, a dat sentințele finale în dosarul privatizării ICA – Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 ani de închisoare iar alți șase inculpțai, la pedepse cuprinse între 5 și 8 ani de închisoare.
La câteva zile după publicarea sentinței, judecătorul Camelia Bogdan a publicat pe internet, pe un site specializat în justiție, explicații cu privire la probele pe care le-a avut în vedere, înainte însă de a da motivarea sentinței.
Marilena Nedelcu