- Sorin Roşca Stănescu
În fine, ceea ce spun de mai bine de un an s-a confirmat. Victor Ponta va candida pentru funcţia prezidenţială. Şi-a dorit aceasta candidatură. A făcut, face şi va face tot ce poate pentru a reuşi. Nu se mai alinta. S-a lepădat de duplicitate. Sau cel puţin de acea duplicitate prin care, pe de o parte, semnaliza continuu reîncarnarea USL şi faptul că îşi doreşte un preşedinte liberal, dacă nu Crin, măcar Tariceanu, şi, pe de altă parte, opera, ca un autentic chirurg, pentru reducerea şanselor PNL de a reuşi. Cred însă că această mişcare, de ieşire din duplicitate, este prematură. Uşor grăbită. Pripită.
Haideţi să ne imaginăm o casă comună, construită de doi parteneri care îşi propun să locuiască acolo un ciclu de câţiva ani. Şi să o utilizeze într-un anumit scop. Haideţi să ne imaginăm că, la scurt timp după ce este tăiată panglica, unul dintre cei doi parteneri începe să vândă, noaptea, mobila din casă. Şi să facă loc, tot noaptea, pe uşa din dos, unor oaspeţi pe care apoi îi transforma în colocatari. Cum ar fi, să spunem, Gabriel Oprea şi echipa sa. Sau chiar UDMR, poftit şi el la petrecere. Să ne mai imaginam, că nu e greu deloc, cum, încet-încet, partenerul sacrificat este împins, mai mult sau mai puţin elegant, afară. Prin fel de fel de tertipuri. Într-o zi se taie apa la wc, în altă i se blochează puţin uşa la intrare şi aşa mai departe. Până când, exasperată, victima începe să se plângă. Şi să semnalizeze că este posibilă o despărţire. Greşeala fatală. Pentru că despărţirea îi va fi atribuită taman victimei. În definitiv, este vinovat cine pleacă de acasă. Sau aşa se pare. Şi, în cele din urmă, împins uşor, dar tenace prin fel de fel de tertipuri, partenerul cedează şi chiar părăseşte casa comună. În care se instalează degrabă noii tovarăşi de drum ai lui Victor Ponta.
Este exact ceea ce s-a întâmplat. PNL a fost silit să părăsească construcţia USL, pentru moment plătind şi factura divorţului, pentru că, pentru cei mai mulţi dintre spectatori, dintre cei care nu cunoşteau detaliile chinurilor de sub acoperiş, aparenta, cel puţin, este că USL s-a rupt din moftul PNL. Din intenţia lui Crin Antonescu de a candida, mergând pe un alt electorat decât cel al PSD. În vacarmul general, prea puţini sunt cei care au remarcat „detaliul” că, dincolo de acest casus belli generat de intenţia fermă a PSD de a-şi înşela partenerul şi de a lua, pe lângă Executiv, şi funcţia prezidenţială, întreg balamucul de sub acoperiş a însemnat, zi de zi, sacrificarea angajamentelor luate în campania electorală şi, în primul rând, a celor impuse de PNL.
De atunci, de când liderii PSD clamau că subsemnatul intenţionează să rupă USL, eu afirm aceleaşi lucruri:
1. Că PSD nu renunţa în ruptul capului la funcţia prezidenţială, mai ales în condiţiile în care Constituţia rămâne nemodificata.
2. Că, în mod obligatoriu, candidatul va fi preşedintele acestui partid, respectiv Victor Ponta.
3. Că, în vederea acestui scop, PSD va face toate eforturile pentru a determina PNL să iasă din USL.
4. Ca o asemenea operaţie este încurajată de Traian Băsescu. Acesta fiind, pe de o parte, interesat că USL să se rupă, iar, pe de altă parte, că PNL să-şi piardă treptat potenţialul statut de lider al opoziţiei. În acest sens, întrucât aleargă pe acelaşi culoar, indiferent de conjuncturi ori de declaraţii de bună intenţie, Băsescu este inamicul lui Crin Antonescu, iar Crin Antonescu este inamicul lui Traian Băsescu. Şi, din această perspectivă, a reducerii forţei PNL, Victor Ponta şi Traian Băsescu sunt aliaţi naturali. Afirmaţia este valabilă şi în ceea ce priveşte viitoarele alegeri prezidenţiale.
5. Pentru a-şi atinge obiectivele, Victor Ponta urmă nu numai să scape de PNL, ci şi să-şi constriasca un profil de prezidenţiabil şi, în acest scop, el trebuia să utilizeze din plin, şi aşa a şi făcut, întreaga infrastructura a Ministerului de Externe preluat de la liberalul Marga. De asemenea, pentru Victor Ponta şi PSD devenea indispensabilă preluarea Justiţiei. Sau măcar împărţirea acesteia cu Traian Băsescu.
Este important de observat că Victor Ponta, renunţând la duplicitate în ceea ce priveşte candidatura la prezidenţiale, începe, timid, dar tenace, să facă declaraţii conform cărora el este adversar al sistemului. Al unui sistem ticălos. În care Traian Băsescu utilizează, pe lângă DNA şi ANI, şi componente importante ale serviciilor secrete. În realitate, atunci când eram acuzat că vreau să rup USL, eu tocmai începusem să semnalez legăturile vinovate dintre vârfuri PSD şi serviciile secrete. Vorbeam chiar despre o şerpărie. Vine vremea să demonstrez că am avut dreptate şi la acest capitol.