Starea de urgență a Japoniei se apropie de sfârșit, iar numărul zilnic de cazuri noi sunt de ordinul zecilor. A ajuns aici, în ciuda ignorării în mare parte a scenariului pe care alte state l-au urmat. Nu s-au pus restricții asupra mișcării locuitorilor, iar întreprinderile, de la restaurante, la coafoare, au rămas deschise. Nu au fost implementate aplicații de înaltă tehnologie să urmărească mișcările oamenilor.
Țara nu are un centru pentru combaterea bolilor. Chiar și când națiunile au fost îndemnate la „testare, testare, testare”, Japonia a testat doar 0,2% din populație – una dintre cele mai mici rate dintre țările dezvoltate.
Cu toate acestea, celebra curbă a fost aplatizată, cu decese mult sub 1.000, de departe cele mai puține dintre Grupul celor șapte națiuni dezvoltate. În Tokyo, centrul său dens, cazurile au scăzut la cifre unitare în majoritatea zilelor. În timp ce posibilitatea unui al doilea val mai grav de infecție este mereu prezent, Japonia a intrat și urmează să părăsească situația de urgență în doar câteva săptămâni, statutul fiind deja ridicat pentru cea mai mare parte a țării.
Analizarea modului în care Japonia a sfidat șansele și a izolat virusul, fără a ține cont de scenariile folosite de alte țări, a devenit o conversație națională. Un singur lucru este cert: faptul că nu a existat niciun glonț de argint, niciun factor care să facă diferența.
„Doar analizând numărul de decese, puteți spune că Japonia a avut succes”, a spus Mikihito Tanaka, profesor la Universitatea Waseda specializată în comunicarea științifică și membru al unui grup consultativ public de experți în domeniul virusului. „Dar nici măcar experții nu știu motivul.
O listă cu 43 de motive posibile citate a devenit virală, fiind preluată de toată presa niponă, de la o cultură a purtării măștii și o rată de obezitate faimoasă, până la decizia relativ timpurie de a închide școlile. Printre sugestiile mai fanteziste se numără aceea că vorbitorii de japoneză emit mai puține particule de salivă, în comparație cu alte limbi.
Experții consultați de Bloomberg au sugerat, de asemenea, o multitudine de factori care au contribuit la rezultat și niciunul nu a putut indica un pachet de politici care să poată fi reprodus în alte țări.
Cu toate acestea, aceste măsuri oferă încă lecții de lungă durată pentru țările aflate în mijlocul pandemiei, care poate dura încă ani de zile.
Un răspuns timpuriu la apariția infecțiilor a fost crucial. Deși guvernul central a fost criticat pentru demersurile lente, experții laudă rolul infecționiștilor Japoniei, care au început să acționeze după ce primele cazuri au fost găsite în ianuarie. Răspunsul rapid a fost posibil datorită unui avantaj specific Japoniei – centrele sale de sănătate publică, care în 2018 au angajat mai mult de jumătate din 50.000 de asistenți medicali de sănătate publică care au experiență în urmărirea infecțiilor. În mon normal, aceste asistente ar urmări mai multe infecții comune, cum ar fi gripa și tuberculoza.
„Este foarte analog – nu este un sistem bazat pe aplicații precum Singapore”, a spus Kazuto Suzuki, profesor de politici publice la Universitatea Hokkaido, care a scris despre răspunsul Japoniei. „Cu toate acestea, a fost foarte util.”
În timp ce țări precum SUA și U.K. încep să angajeze și să antreneze „următorii de contacte” abia acum, când se străduiesc să-și redeschidă economiile, Japonia a urmărit evoluția infecțiilor încă de la identificarea primelor cinci cazuri. Acești experți locali s-au concentrat pe abordarea așa-numitelor grupări sau grupuri de infecții dintr-o singură locație, cum ar fi cluburi sau spitale, pentru a conține cazuri înainte de a scăpa de sub control.
„Mulți oameni spun că nu avem centre pentru controlul bolilor în Japonia”, a declarat Yoko Tsukamoto, profesor de control al infecțiilor la Universitatea de Științe a Sănătății din Hokkaido, care a menționat o plângere frecventă în ceea ce privește gestionarea infecției din Japonia. „Dar centrul de sănătate publică este un fel de Centru pentru Controlul Infecțiilor (CDC) local.”
Răspunsul timpuriu a fost sporit și de o întâmplare improbabilă. Bătălia din Japonia cu virusul a ajuns pentru prima dată în atenția internațională, cu răspunsul său foarte criticat la nava de croazieră Diamond Princess, în februarie, care a dus la sute de infecții. Cu toate acestea, se crede că experiența de pe navă a oferit experților japonezi date neprețuite la începutul crizei privind răspândirea virusului, precum și conștientizarea publică a problemei.
Alte țări au văzut virusul ca fiind problema altcuiva, a spus Tanaka. Dar, în Japonia, cercetarea internațională asupra infecțiilor de la bord și ritmul cu care virusul s-a răspândit pe navă i-a făcut pe toți să conștientizeze că același lucru se poate întâmpla în toată țara. „Pentru Japonia, a fost ca și cum ai avea o mașină care arde chiar în afara casei tale.”
Deși conducerea politică a fost criticată pentru neimplicare, asta le-a permis medicilor și experților medicali să vină în prim plan. „Ați putea spune că Japonia a avut o abordare condusă de experți, spre deosebire de alte țări”, a spus Tanaka.
Experții sunt, de asemenea, creditați cu crearea unui mesaj ușor de înțeles: evitarea a ceea ce numesc „Trei C” – spații închise (closed), spații aglomerate (crowded) și setări de contact (contact) – în loc să se izoleze în întregime.
„Distanțarea socială poate funcționa, dar nu ajută cu adevărat să continue viața socială normală”, a spus Suzuki, Universitatea Hokkaido. „Cele trei„ C ”sunt o abordare mult mai pragmatică și foarte eficiente, având în același timp un efect similar.”
Experții în boli infecțioase au indicat și alți factori determinanți. Shigeru Omi, șeful adjunct al grupului de experți care a sfătuit guvernul japonez și un fost șef al biroului OMS din Pacificul de Vest, citând conștiința de sănătate a japonezilor ca fiind posibil cel mai important factor.
De asemenea, a fost ridicată posibilitatea ca răspândirea virusului să se răspândească în Japonia să fi fost diferită și mai puțin periculoasă față de celelalte națiuni.
Cercetătorii Laboratorului Național Los Alamos din SUA au studiat tulpinile de SARS-CoV-2 într-o bază de date și au descoperit o tulpină a virusului răspândit prin Europa, care a avut mai multe mutații care o deosebesc de versiunea asiatică, potrivit unui document analizat la începutul lunii mai. Deși studiul nu a fost revizuit de la egal la egal și a atras unele critici, concluziile indică o necesitate de a studia mai detaliat modul în care se schimbă virusul.
Întrebări mari rămân încă în privința răspândirii agentului patogen. În aprilie, un spital din Tokyo a efectuat teste pe o mână de pacienți non-Covid și a constatat că în jur de 7% aveau coronavirus. Un test de anticorpi pe 500 de persoane din Capitală a sugerat că adevăratul focar ar putea fi de aproape 20 de ori mai mare decât au arătat cifrele. Urmărirea contactelor analogice se descompune atunci când numărul infecțiilor este mare, iar rapoartele persoanelor nu pot fi testate sau chiar a existat un tratament medical pentru simptome asemănătoare cu Covid.
Și rămâne faptul că răspunsul Japoniei a fost mai puțin decât perfect. În timp ce populația generală este mult mai mică, vecinii asiatici, din Taiwan, au avut doar șapte decese confirmate din cauza virusului, în timp ce Vietnamul nu a avut.
„Nu puteți spune că răspunsul Japoniei a fost uimitor”, a spus Norio Sugaya, profesor vizitator la Școala de Medicină a Universității Keio din Tokyo și membru al unui grup al Organizației Mondiale a Sănătății care a recomandat gripa pandemică. „Dacă te uiți la celelalte țări din Asia, toate aveau o rată a decesului care era de aproximativ 1/100 din țările occidentale.”
Aici găsiți articolul original.
SURSA Foto: Bloomberg