Edificiul este evaluat în acte la doar 450.000 de euro, adică 1% din investițiile din ultimii ani
În ultimii patru ani, subordonații lui Sorin Oprescu încalcă flagrant legea în administrarea domeniului Brâncovenilor, revendicat în instanță de strănepotul Marthei Bibescu.
Peste 32 de milioane de euro din bani publici. Atât a cheltuit, doar în ultimii patru ani, Primăria Capitalei la Palatele Brâncovenești de la Mogoșoaia. Din documentele publice postate pe site-ul municipalității reiese că cea mai mare parte a celor 142 de milioane de lei alocați de la 1 ianuarie 2011 până la finele lui 2014, cu girul “ordonatorului de credite” Sorin Oprescu, se scurg în “cheltuieli curente” și în salarii. Justificarea clară a acestor cheltuieli fabuloase e greu de cuantificat din cauza lipsei de transparență chiar și atunci când vine vorba despre licitații publice, prin care “firme de casă” ale municipalității au obținut contracte de milioane de euro. Asta, deși legea obliga Centrul Cultural Palatele Brâncovenești – așa cum este intitulată instituția subordonată Primăriei – să facă publice toate aceste achiziții.
Subordonații lui Oprescu încalcă însă flagrant legea și la capitolul “evaluarea patrimoniului”. În evidențele Primăriei Capitalei, Palatul Brâncovenesc – monumentul în care s-au făcut toate aceste investiții uriașe doar în ultimii ani – este evaluat la doar 2 milioane de lei (aproximativ 450.000 de euro). Adică, doar puțin peste 1% din valoarea totală a sumelor cheltuite pentru întreținerea sa în ultimii patru ani.
Toate acestea în condițiile în care domeniul Brâncovenilor este revendicat în instanță, încă din aprilie 2010, de strănepotul Marthei Bibescu, Christopher John Ghika, reprezentat de fostul ministru al justiției, Valeriu Stoica.
Cheltuieli greu de controlat
Pe lângă subevaluarea, în acte, a Palatului Brâncovenesc, responsabilii cu administrarea domeniului cheltuiesc sume exorbitante doar pe “reparații curente”, alocările de fonduri fiind astfel dificil de controlat din punct de vedere al corectitudinii folosirii lor: peste 23 de milioane de lei (peste 5,2 milioane de euro) doar în ultimii patru ani. De altfel, problemele au fost semnalate și în ultimul raport al Curții de Conturi.
În timpul auditului financiar care a vizat anul 2012, inspectorii Curții au recuperat un prejudiciu de 52.000 de lei, determinat de “cantități de lucrări neexecutate și/ sau supradimensionarea cheltuielilor cu manopera și materialele”.
Contracte “fără respectarea legii” cu firma “asociatului” lui Mircea Băsescu
Mai mult, deși în ultimii patru ani, la Palatele Brâncovenești au fost făcute mai multe lucrări de extindere și restaurare, pe site-ul public de licitații există doar un singur anunț de atribuire a unui contract de reamenajare peisagistică. Contractul, în valoare de 23. 798. 810 de lei (peste 5,6 milioane de euro, la cursul leu/euro de la acea dată) a fost adjudecat, în ianuarie 2010, de firma Daflo Group.
Contractul a fost încheiat “fără respectarea legii achizițiilor publice”, concluzionau, în august 2010, inspectorii Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, care au și amendat Centrul Cultural Palatele Brâncovenești cu 35.000 de lei. Lucrările – avizate atât de primarul Sorin Oprescu, cât și de consilierii generali ai Capitalei – s-au derulat însă fără probleme.
În ultimii ani, firma Daflo Group a derulat pe bandă rulantă contracte discutabile cu primăria lui Oprescu și instituțiile subordonate (lucrări de reabilitare la mare parte dintre instituțiile de cultură din București, printre care Teatrul Masca, Palatul Șuțu și Opera Comică pentru Copii, unde prețurile practicate de Daflo Group au fost de șase ori mai mari decât prețurile pieței).
Firmă de casă a Municipalității, Daflo Group face parte din holdingul G.N.I.R, care-i are printre acționari pe Corneliu Purcărea și Federaţia Patronatul Român condusă de Gheorghe Naghiu.
Fost ofițer de informații militare, Purcărea a fost implicat în scandalul privind presupusul trafic de muniție NATO (peste 2.200 de tone de muniție învechită din Taiwan, importată în România în 2009), alături de Mircea Băsescu, fratele președintelui Traian Băsescu. În acest caz, în noiembrie anul trecut, Purcărea a fost audiat de procurorii DIICOT, fiind acuzat că ar fi încălcat regimul materialelor radioactive.
Procesul de retrocedare, la final
Domeniul Brâncovenilor de la Mogoșoaia este revendicat în instanță, încă din martie 2010, de moștenitorii Marthei Bibescu: Christopher John Ghika și Jean Valentine Louise Ghika – Comănești, reprezentați de casa de avocatură a fostului ministru al justiției, Valeriu Stoica. Procesul se apropie de final, iar Primăria Capitalei se pregătește să piardă domeniul, în condițiile în care moștenitorii Marthei Bibescu cer fie retrocedarea în natură a monumentului, fie despăgubiri de peste 10 milioane de euro.
„Subevaluarea, în acte, a Palatului Brâncovenesc este în favoarea moștenitorilor familiei Bibescu. Primăria nu a venit în proces cu documente care să ateste investițiile făcute la Centrul Cultural Palatele Brâncovenești din Mogoșoaia și, prin urmare, este doar o chestiune de câteva luni până va pierde domeniul”, au explicat surse judiciare.
Domeniul de la Mogoșoaia a fost naționalizat în 1949, fiind preluat de statul comunist de la proprietară – Martha Bibescu și folosit apoi, pe rând, de Ministerul Învățământului Public, de Sfatul Popular al Capitalei, Ministerul Forțelor Armate, Comitetul pentru Artă, precum și de Uniunea Artiștilor Plastici, a Compozitorilor, a Scriitorilor și a Arhitecților.
Moștenitorii Marthei Bibescu susțin că statul român a preluat în mod abuziv proprietatea și cer instanței să oblige autoritățile să retrocedeze bunurile solicitate.
Palatul Mogoșoaia a fost clasat monument istoric încă din 1945, construcția sa fiind începută de Constantin Brâncoveanu în 1688. Între anii 1832 și 1945 domeniul a aparținut familiei Bibescu.
Raluca Dan